România se confruntă cu provocări și oportunități pentru creșterea speranței de viață, într-un context în care longevitatea este influențată în mod semnificativ de factori sociali și economici, nu doar de condiții medicale individuale.
Diferențe notabile în speranța de viață în cadrul orașelor
Diferența de 11 ani în speranța de viață între zonele Tower Hamlets și Kensington din Londra evidențiază influența mediului social și geografic. La o distanță de 2,5 kilometri, condițiile de viață și accesul la servicii pot varia semnificativ, demonstrând că „codul poștal este un predictor mai bun al longevității decât codul genetic”, după cum explică profesorul Nicola Palmarini.
Importanța continuității în muncă
Studiile indică că prelungirea perioadei de activitate profesională poate contribui la longevitate. Palmarini afirmă că există sugestii conform cărora munca mai îndelungată, pentru cei care pot permite acest lucru și nu au fost supuși unor eforturi fizice intense, poate fi benefică pentru sănătate.
Rolul tehnologiei și schimbările biologice
Tehnologia poate sprijini această prelungire a vieții active, întrucât „vârsta echivalentă” biologică și neurologică a fiecăruia evoluează diferit în timp. Un om de 70 de ani în 2026 poate fi diferit la nivel biologic și mental față de cel de 70 de ani din 1980, aspecte care pot fi influențate prin politici publice și inovație.
Relația dintre stil de viață, bogăție și sănătate
Speranța de viață în Europa depășește, în medie, 80 de ani pentru bărbați și 82 de ani pentru femei, fiind mai ridicată în țări precum Italia, unde ajunge la 84, respectiv 86 de ani. În Principatul Monaco, speranța de viață este chiar mai mare, reflectând impactul bogăției asupra sănătății.
Factori societal și istorici
La începutul secolului trecut, speranța medie de viață era de circa 50 de ani. În prezent, cel mai longeviv om înregistrat a fost Jeanne Calment, care a trăit 122 de ani. Numărul centenarilor, de circa 600.000, se estimează că va ajunge la 4,5 milioane în următorii cinci ani. Progresele în cercetare și tehnologie par a depăși în continuare impactul bolilor moderne.
Educație și longevitate
Persoanele cu studii superioare trăiesc, în medie, cu 2 până la 6 ani mai mult, în funcție de țară. Educatia este, astfel, recunoscută ca un factor semnificativ în creșterea duratei de viață.
Aspecte specifice țării
România se evidențiază prin satisfacție ridicată față de timpul liber (7,5 din 10) și de accesul la educație gratuită, însă se confruntă cu provocări precum nivelul scăzut de calificare terțiară (23%) și deficitul de infrastructură, cu doar 57% din populație având acces la apă potabilă.
Factorii de risc în România
Consumul excesiv de alcool, raportat la 42% din adulți, reiese ca uno dintre cele mai ridicate din Europa. În condițiile în care legislația permite consumul de alcool de la 18 ani, aplicarea ei nu este întotdeauna strictă.
Migrația cadrelor medicale reprezintă o altă problemă, având ca rezultat un raport medici/asistente per populație scăzut. În ciuda unui număr crescut de absolvenți în medicină, această migrație reduce resursa umană sanitară din țară.
De asemenea, abandonul școlar în zonele rurale persistă, fiind favorizat de lipsa unei rețele de transport eficiente, ceea ce duce adesea la părăsirea școlii înainte de finalizare. România are nevoie de investiții în infrastructură pentru a susține educația rurală.
Condamnarea la sărăcie afectează peste 5 milioane de oameni, dintre care 30% sunt copii. Această situație vulnerabilizează sănătatea și limitează accesul la servicii și condiții de trai adecvate.
În privința demenței, circa 300.000 de persoane sunt diagnosticate cu Alzheimer, însă rata de diagnosticare este estimată între 10 și 15%. Lipsa unei Strategii Naționale pentru Demență limitează sprijinul pentru cei afectați și membrii familiilor lor.
Problematica fondurilor locative și a calității construcțiilor rămâne critică, fiindcă peste 10.000 de blocuri construite în urmă cu peste patru decenii necesită reparații urgente. Aproape 8,5 milioane de locuitori nu beneficiază de baie, duș sau apă curentă, iar obținerea autorizării pentru construcții necesită, în medie, 260 de zile și peste 24 de proceduri.
Oportunități pentru creșterea speranței de viață în România
Simplificarea și digitalizarea procesului de autorizare, investițiile în infrastructură și programele de reducere a consumului de alcool sunt măsuri posibile pentru ameliorarea situației. De asemenea, îmbunătățirea condițiilor de muncă în domeniul sănătății și promovarea educației rurale pot sprijini creșterea speranței de viață pe termen lung.