Românii din diaspora consideră criza politică și incidentele cu dronele drept dovezi ale incapacității actualei elite de a proteja interesele țării, afirmă cercetătoarea Sorina Soare, profesor de științe politice la Universitatea din Florența. Aceasta susține că aceste evenimente contribuie la consolidarea susținerii pentru AUR în comunitățile românești din Italia și Spania. În același timp, ea subliniază evoluția strategiei partidului AUR, care a înregistrat un accent mai mare pe vizibilitate și credibilitate, în special în diaspora.
Impactul crizei politice asupra diasporei
Sorina Soare afirmă că românii din Italia și Spania rămân foarte conectați la situația politică din țară, chiar dacă nu urmăresc în mod direct activitatea partidelor. Factori precum creșterea prețurilor, taxele și instabilitatea economică sunt percepute ca fiind influențate de criza politică internă. Incidentul cu dronele, considerat o nouă probă a incapacității elitei române de a proteja interesul național, contribuie la potențialul de vot pentru AUR în diaspora.
Prezența și strategia AUR în diaspora
Partidul AUR, înființat în 2019, este considerat mai credibil pentru alegători, fiind un partid nou, necontaminate de putere și corupție. Sorina Soare explică că AUR a încercat să compenseze lipsa statului în sprijinul diasporei, interacționând cu partide afiliate în Europa precum Vox, Fratelli d’Italia și Rassemblement National pentru probleme sociale și politice ale românilor. În plus, este remarcat faptul că AUR are o prezență fizică vizibilă în teritoriu, în special în Italia, unde liderul George Simion a fost în Sicilia în iulie.
Legături cu partide europene și ideologie
Există o colaborare între AUR și Partidul Fratelli d’Italia, în special în domeniul mobilizării pentru alegerile locale și al participării în Grupul ECR din Parlamentul European. Sorina Soare explică că această colaborare nu contrazice pozițiile anti-imigrație ale acestor partide, ci se bazează pe valori comune, precum conservatorismul și valorile tradiționale. Diaspora românească își dorește, conform acestor lideri, să se întoarcă în țară și să fie protejată de valorile naționale.
Componenta ideologică și discriminarea în diaspora
Cercetătoarea vorbește despre discriminarea zilnică resimțită de românii din diaspora, mai ales în Italia, unde reacțiile rapide și negative apar dacă li se menționează originea. În cazul liderilor politici, precum Vannacci, discriminarea se manifestă prin propuneri legislative și discuții despre expulzarea persoanelor născute în afara Italiei, inclusiv a celor cu dublă cetățenie, precum fiica Sorinei Soare. Întreg acest fenomen arată o tendință de marginalizare, dar și o nevoie de solidaritate între comunități, inclusiv cu comunitățile vulnerabile.
Prezența și influența AUR în diaspora
Sorina Soare recunoaște că AUR are o prezență mai intensă în diaspora față de partidele tradiționale, ceea ce se exprimă prin vizite regulate ale liderilor, precum George Simion, în Italia. Reprezentanții AUR cooperează și cu Fratelli d’Italia pentru mobilizare în alegeri și acțiuni comune, chiar dacă partidele respective sunt criticate pentru pozițiile anti-imigrație. Această prezență mai mare este atribuită unei strategii directe și costisitoare, dar și faptului că AUR a investit în activități de organizare în teritoriu, similar cu grupurile de masă europene din dreapta populistă.
Schimbări în promovarea politicilor și candidaturi
Potrivit cercetătoarei, în ultima perioadă, AUR a reorientat accentul către liderul George Simion, în timp ce rolul lui Călin Georgescu pare să fi diminuat în atenție. În 2024, Georgescu avea o vizibilitate redusă în diaspora și în cercetările din teren, însă după alegeri a fost promovat și în mediul online. Sorina Soare creditează această schimbare unei strategii de imagine, menită să crească credibilitatea partidului.
Dezinformarea și influența ideologică
Ea observă că dezinformarea este frecventă atât în rândul alegătorilor din România, cât și în diaspora. Exemple includ acuzații false despre strategia de apărare a apei Dunării sau teorii conspiraționiste despre tezaurul României, prezentate uneori de către alegători sau chiar politicieni, și în contextul campaniilor electorale. Sorina Soare subliniază că această dezinformare derivă dintr-o lipsă de educație civică și jurnalistică, ceea ce influențează mesianic discursurile politice.
Rolul partidelor populiste în răspândirea dezinformării
Cercetătoarea afirmă că atât AUR, cât și partidele de dreapta populistă, promovează teorii ale conspirației, dar și stânga radicală, precum „La France Insoumise”, devin tot mai implicate în discursuri similar. Esențialmente, această zonă de polarizare are ca scop crearea unei pandemii de acuzații și suspiciuni, care înlesnește acțiuni de depolitizare a spațiului public.
Diapsora, un teren inexplorat pentru politică
Sorina Soare remarcă că diaspora românească este o zonă slab cartografiată, în special la nivel de tendințe politice. În comparație cu diaspora poloneză sau moldoveană, unde înalții reprezentanți din dreapta au un sprijin major, în diaspora românească, mobilizarea pentru alegeri poate varia semnificativ în funcție de context și de nevoile locale. Este un teren unde influența partidelor de dreapta populistă tinde să crească, fiind dependent de mobilizarea electorală.
Absenta unui pol progresist în România
Sorina Soare semnalează lipsa unui pol clar de alternative europene progresiste în scena politică românească. După 2024, partidele din România au migat spre centru-dreapta, accentuând valori tradiționale. Ea menționează că, în actualul context, partidele tradiționale au devenit extrem de similare cu AUR în privința temelor culturale, iar această polarizare limitează oferta politică reală pentru alegători.
Pericolul iliberalismului în România
Cercetătoarea afirmă că, deși nu se observă un pericol de tipul celui din Ungaria, tendințele iliberale pot deveni mai vizibile în România. Răspândirea unor idei iliberale, mai ales în mediul intelectual conservator, coincide cu o latență a transformărilor democratice. Ea consideră că aceste evoluții indică o deplasare către un model de societate în care drepturile individuelle devin mai relativizate, prevalând asupra valorilor liberale.
Conservatorismul religios și reîmprospătarea tradițiilor
Sorina Soare observă că, chiar și în diaspora, reînarmarea cu tradiții și religie este vizibilă, exemplificând prin faptul că femeile din bisericile românești poartă voaluri, un comportament rar întâlnit anterior. Această reînnoire a valorilor tradiționale este legată de o reîntărire a identitarismului și de o reacție la schimbările sociale din România.
Intelectuali conservatori și legitimizarea valorilor tradiționale
Majoritatea intelectualilor români au fost educați în SUA, în universul republican, și au contribuții importante în spațiul public, promovând valori conservatoare. Aceștia, activi ca profesori, jurnaliști sau analisti, au ajutat la consolidarea legitimității acestor teme în discursul public.
Perspectiva politică și influența din Europa
Europa în ansamblul ei traversează o perioadă de neîncredere față de partidele tradiționale, iar tendința este de apropiere de formațiuni politice populiste. Sorina Soare avertizează că și România ar putea urma această direcție, unde AUR și lideri precum Georgescu pot ocupa poziții centrale în spectrul electoral, într-un context de reformare politică necesară pentru partidele convenționale.
Publicată în 2026, lucrarea „Saved by the diaspora? The case of the Alliance for the Union of Romanians” analizează importanța diasporei în scena politică românească.
