Firmele mici riscă falimentul dacă statul întârzie plățile

0
1
cand-statul-intarzie-sa-plateasca,-firmele-mici-platesc-cu-existenta-vestile-bune-si-cele-proaste-–-hotnews.ro
Când statul întârzie să plătească, firmele mici plătesc cu existența. Veștile bune și cele proaste – HotNews.ro

În 2025, numărul insolvențelor în România a crescut cu aproape 300 față de anul precedent, totalizând 7.553 cazuri, cel mai mare nivel în ultimii șapte ani, potrivit unui studiu al Coface. Creșterea ritmului insolvabilităților a încetinit față de 2024, dar rămâne semnificativă, influențată de condiții economice și geopolitice dificile.

Detalii despre insolvențe și sectoare afectate

Numărul de insolvențe în sectorul comerțului a fost de 1.844, în scădere cu 4% față de anul anterior. În sectorul construcțiilor și al industriei farmaceutice, încercările de solventizare ale companiilor sunt afectate de întârzieri ale plăților de către stat, arată raportul Coface. Sectorul construcțiilor se confruntă cu riscuri majore de lichiditate din cauza acestor întârzieri.

Recordul de insolvențe se înregistrează în lunile noiembrie și decembrie 2025, indicând o deteriorare bruscă a lichidității spre finalul anului. Numărul companiilor mari insolvente (cu cifră de afaceri peste 0,5 milioane euro) a atins de asemenea niveluri maxime, cu potențial de efecte domino asupra angajaților și lanțurilor de aprovizionare.

Suma refuzată la plată, prin cecuri sau alte instrumente, este la cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani. Conform studiului, indicatorul reflectă presiune severă pe cash-flow-ul companiilor.

Vești bune pentru mediul de afaceri

Ritmul de creștere a insolvențelor încetinește, în 2025 fiind înregistrat un procent de +3,84%, față de +9,38% în 2024. Peste 90% dintre firmele insolvente au avut cifre de afaceri sub 0,5 milioane euro sau nu au depus bilanțul pe 2024, ceea ce sugerează un impact economic și social relativ redus.

Numărul de înmatriculări de firme a crescut cu 23% în 2025, atingând 153.425, confirmând un dinamism antreprenorial ridicat. București, Ilfov, Cluj și Timiș sunt cele mai active județe în acest sens. În același timp, numărul de radiere a fost de 83.232, aproape egal cu cel din 2024, semn că mediul de afaceri suferă un proces de consolidare.

Tot mai multe companii importante aleg procedura de concordat preventiv în locul insolvenței. În 2025, s-au înregistrat 221 de astfel de proceduri, comparativ cu 96 în anul anterior. Opt din cele 11 firme cu cifră de afaceri peste 50 milioane euro au optat pentru concordat, nu insolvență.

Aspecte negative și provocări macroeconomice

Anul 2025 a adus cel mai mare număr de insolvențe din ultimii șapte ani, cu un record în ultimele două luni ale anului. Creșterea economică este estimată la doar 0,6% pentru anul în curs, într-o perioadă în care se preconizează recesiune tehnică în a doua jumătate a anului.

Deficitul ESA rămâne ridicat, de 8,2% din PIB, în scădere față de 9,3% în 2024. Inflația a urcat la 9,7%, iar datoria publică depășește 60% din PIB, peste pragul de referință al Pactului de Stabilitate european.

Uniunea Europeană și economia globală se confruntă cu tensiuni comerci ale cauzate de războiul tarifar dintre SUA și China, precum și de războiul din Ucraina. Războiul tarifar a determinat o escaladare a tensiunilor comerciale și a impactat lanțurile de aprovizionare, afectând stabilitatea prețurilor și creșterea economică.

În plus, liberalizarea prețului la energie și măsurile fiscale din 2025, printre care creșterea TVA la 21%, majorarea accizelor și creșterea cotei de impozitare a dividendelor, au accentuat presiunea asupra mediului de afaceri și populației.

Impactul asupra sectoarelor și regiunilor

Evoluțiile economice din anul 2025 diferă semnificativ în funcție de sector și regiune. Riscul de insolvență a crescut în sectoarele cu lichiditate dependentă de comportamentul de plată al statului, precum construcțiile și cele dependente de consumul privat, afectat de salariile reale scăzute și încrederea în viitor.

Cotidian, cele mai multe insolvențe s-au înregistrat în București (1.359), Bihor (661) și Cluj (511). Bucureștiul concentrează 18% din totalul insolvențelor, fiind cea mai afectată zonă atât în deschiderea de cazuri, cât și în încetările de activitate. Ilfov, Cluj și Timiș urmează ca pondere importanță.

În zonele rurale și în alte județe, tendințele sunt similare, însă cu un impact mai redus asupra numărului total de insolvențe. Mediul de afaceri local, deși afectat, rămâne caracterizat prin capacitatea de regenerare rapidă, cu peste 1,29 milioane de companii active la nivelul anului 2025.

Numărul companiilor radiate a fost de 83.233, aproape egal cu cel din 2024, iar în 2025 s-au înregistrat creșteri de 23% ale înmatricărilor față de anul anterior, indicând un potențial de relansare în condiții de criză.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.