Curtea Constituțională a României a admis joi conflictul juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, configurat în legătură cu ordonanța de urgență privind programul SAFE, adoptată în perioada în care Ilie Bolojan era interimar la Guvern. Decizia atrage posibile implicații legale pentru fostul premier, dar și efecte asupra implementării programului european de susținere a industriei de apărare.
Decizia CCR și conflictul juridic
Judecătorii CCR au constatat că Guvernul a depășit competențele legale în adoptarea ordonanței, după ce Executivul a fost demis prin moțiune de cenzură. Potrivit deciziei, ordonanța adoptată la câteva zile după demiterea guvernului interimar nu se încadrează în atribuțiile pentru gestionarea administrării treburilor publice, specificate la art.110 alin. (4) din Constituție.
Cererea formulată de liderul PSD, Sorin Grindeanu, a fost aprobată cu majoritate de voturi, iar CCR a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern. Instanța a punctat că exercitarea atribuțiilor de către Guvern după încetarea mandatului prin moțiune de cenzură contravine principiului de separație a puterilor și respectului pentru voința parlamentară.
<ующееh2>Conflicte și implicații legale
Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, afirmă că această decizie poate deschide calea unui posibil dosar penal pentru Ilie Bolojan pentru încălcarea competențelor legale ale unui guvern demis. Ea remarcă că, potrivit unei alte hotărâri CCR, nu se răspunde penal pentru emiterea unei ordonanțe de urgență, însă această interpretare se aplică guvernelor în exercițiu, nu celui interimar.
Birchall subliniază că, legal, conflictul juridic invocat de Grindeanu nu mai este valabil, dat fiind că guvernul Bolojan nu mai este în funcție. În schimb, ea indică faptul că, prin această decizie a CCR, se poate deschide pentru Bolojan o posibilitate de răspundere penală, dacă se vor demonstra abateri de la competențele legale în contextul unei guvernări interimare.
<ătoasl>Reacțiile și perspectivele
Ana Birchall a menționat în postarea sa că va fi interesant ce va urma, făcând trimitere la o eventuală anchetă penală. Ea a adăugat că decizia CCR confirmă că Guvernul Bolojan a acționat ca un prim-ministru cu puteri depline, nu ca unul demis, ignorând rezultatul votului de cenzură.
În plus, Birchall a comentat că, deși conflictul juridic a fost admis, decizia nu afectează în mod direct implementarea programului SAFE, ci vizează o ordonanță aprobată în alt context. Ea a anticipat că Ministerul Justiției și alte instituții vor urmări evoluția, sugerând că nu se va schimba situația de facto pentru proiectele aflate în derulare.
Reacțiile oficiale și explicațiile oficialilor
Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului, a explicat că ordonanța atacată nu reglementează modul de implementare a programului SAFE. El a detaliat că OUG nr. 38/2026, asupra căreia s-a pronunțat CCR, vizează o chestiune tehnică legată de modalitatea de plată și recepție a echipamentelor militare.
Jurca a afirmat că legea relevantă pentru programul SAFE este OUG nr. 62/2025, modificată ulterior de OUG nr. 21/2026. Aceste acte normative au fost confirmate de CCR și nu sunt afectate de decizia de joi, subliniind că măsura discutată este doar o ajustare tehnică, menită să extindă termenul pentru livrarea echipamentelor militare, de la 3 la 5 ani.
<оогодорh2>Impactul asupra finanțării și contractelor
Decizia CCR pune în pericol modul în care se derulează contractele de achiziție de echipamente pentru programul SAFE, în valoare de peste 9 miliarde de euro din alocarea totală de 16,7 miliarde de euro. Aceste fonduri, sub formă de împrumuturi cu dobândă maximă de 3%, au perioada de rambursare începând din 2035 și se întind pe circa 30 de ani.
Efectul practic al deciziei poate fi eliminarea unor mecanisme introduse de ordonanță, precum exproprieri sau preluări de participații strategice, ceea ce ar putea duce la blocaje în proiectele derulate în cadrul programului.
<оогодорh2>Reacții și explicații oficiale
Senatorul Irineu Darău, fost ministru al Economiei și membru USR, afirmă că Programul SAFE nu este în pericol, susținând că ordonanța contestată se referă strict la exproprierea anumitor active și nu afectează implementarea efectivă a programului. El afirmă că nu există riscul de a pierde proiecte sau echipamente în curs.
Mihai Jurca a detaliat că ordonanța atacată privind modul de efectuare a plăților și a recepției nu impactează măsurile deja luate și chiar clarifică proceduri tehnice, precum creșterea termenului pentru livrarea echipamentelor de la 3 la 5 ani, pentru a permite construirea în șantierele din România.
Ce urmărește și următorii pași legali
Executivul argumentează că pentru o informare corectă, actul normativ relevant pentru implementarea programului SAFE este OUG nr. 62/2025, modificată de OUG nr. 21/2026, act normative confirmate de CCR.
Aceste documente reglementează modul de achiziție și livrare a echipamentelor și nu vor fi afectate de decizia Curții.
Rămâne de urmărit dacă instanțele vor institui măsuri care să clarifice eventuale abateri de la competențe legale sau dacă Guvernul va modifica legislația pentru a asigura continuitatea programului SAFE.
