Cercetare genetică extinsă identifică peste 1.200 de variante asociate personalității umane
Un studiu recent a descoperit peste 1.260 de variante genetice corelate cu trăsăturile de personalitate din modelul Big Five. Analiza a inclus date ale peste 1,1 milioane de persoane pentru neuroticism și peste 600.000 pentru celelalte patru trăsături. Dintre variante, 824 nu mai fuseseră asociate anterior cu aceste trăsături.
Evenimentul vine în contextul în care modelul Big Five este unul dintre cele mai utilizate instrumente în psihologie pentru evaluarea personalității.
Detalii despre cercetarea genetică și participanți
Studiul a integrat date din 46 de grupuri de participanți. Datele genetice și de personalitate au fost colectate pentru a identifica relațiile între variantele genetice și trăsăturile individuale de personalitate.
Pentru neuroticism, cercetătorii au analizat informații genetice și de personalitate provenite de la peste 1,1 milioane de oameni. Pentru celelalte patru trăsături, eșantioanele au fost formate din peste 600.000 de participanți.
Impactul geneticului asupra personalității
Găsim în studiul actual o clarificare asupra influenței genetice. Variabilele genetice comune explică între 4,8% și 9,3% din variațiile observate pentru fiecare trăsătură de personalitate. Aceste cifre sunt similare cu estimările în studiile pe gemeni, care sugerau anterior că ereditaritatea atribuise 40% până la 60% din variație.
Analizele GWAS (studii la scară largă a asocierilor genomice) nu surprind însă toate variantele genetice rare sau interacțiunile complexe dintre gene. Asta poate explica diferența față de estimările anterioare bazate pe experimente cu gemeni.
Limitările studiilor genetice asupra personalității
Studiile pe gemeni pot supraestima influența genetică, deoarece gemenii identici pot avea experiențe comune și pot descrie similar personalitatea din motive care nu sunt exclusiv genetice. Pe de altă parte, cercetările genetice directe arată că gena nu contează singură în formarea personalității.
De exemplu, studiile recente arată că pandemia de COVID-19 a avut efecte asupra anumitor trăsături, mai evident în rândul tinerilor. Efectele mediului și experiențele individuale au un rol semnificativ în dezvoltarea personalității.
Personalitatea ca rezultat complex al interacțiunii geneticului și mediului
Un aspect important al studiului este că personalitatea nu este determinată exclusiv de ADN. Genele își schimbă activitatea în funcție de mediu și experiențe, iar aceste schimbări influențează comportamentul.
ADN-ul rămâne în mare parte constant pe parcursul vieții, însă modul în care genele se manifestă poate varia. Cercetătorii continuă să exploreze mecanismele prin care această dinamică contribuie la formarea trăsăturilor de personalitate.
Imposibilitatea de a prezice personalitatea doar din genetică
Deși cercetările au identificat tot mai multe asocieri genetice, influența fiecăreia este foarte redusă. Astfel, nu este posibil să se prezică detaliat personalitatea cu ajutorul ADN-ului.
Tehnologia începe însă să aprofundeze această înțelegere. Recent, s-a demonstrat că inteligența artificială poate estima trăsăturile de personalitate discutând cu un chatbot, pe baza modului în care o persoană vorbește.
În concluzie, personalitatea nu poate fi redusă la o formulă genetică, fiind rezultatul unei interacțiuni complexe între gene, mediu și experiențe.
