România analizează în prezent posibilitatea implicării în proiectul hidroenergetic Porțile de Fier 3 din Serbia, în contextul unor evaluări interministeriale și a unor inițiative bilaterale cu partea sârbă. Deocamdată, poziția oficială a Guvernului României este de deschidere, iar decizia finală depinde de rezultatul acestor evaluări.
Cadrul proiectului și planurile de dezvoltare
Serbia intenționează să construiască centrala hidroenergetică reversibilă Porțile de Fier 3, cu o capacitate totală instalată de 1.800 MW. Conform Planului Național pentru Energie și Climă al Serbiei, proiectul are termen de finalizare până în 2038, cu un cost estimat inițial la 1,4 miliarde de euro, dar actualmente valoarea fiind estimată la circa 2,6 miliarde de euro. Studiul de fezabilitate a fost realizat de compania americană Bechtel.
Proiectul presupune utilizarea unui lac de acumulare la o altitudine mai mare, în amonte de centrala Porțile de Fier 1, pentru a echilibra fluxurile de apă. Waterul va fi mutat între lacul de acumulare și Dunăre, utilizând tehnologia de pompaj, pentru a produce energie în perioadele de consum maxim și pentru a stoca energia excedentară. Această metodă de stocare permite o capacitate foarte mare de echilibrare a sistemelor energetice din regiune.
Există temeri că modificările asupra fluxurilor de apă generate de această centrala pot avea efecte asupra producției de energie a celor două centrale hidroenergetice din aval, Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2. Aceste centrale, operate de Hidroelectrica și EPS, au o putere instalată de 1.164 MW și, respectiv, 251 MW.
Producția de energie poate fi afectată în condițiile în care disponibilitatea resurselor de apă de pe Dunăre variază, iar impactul asupra fluxurilor de apă poate avea consecințe asupra proporției de energie generată în aceste centrale.
O altă preocupare menționată vizează eventualele efecte asupra fluxurilor de apă necesare răcirii noilor reactoare de la Cernavodă, 3 și 4.
Declarații și evoluții recente
Ultimele declarații oficiale pe această temă sunt din toamna anului trecut. Ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a afirmat în urma unei convorbiri telefonice cu ministrul român, Bogdan Ivan, că construcția centralei ar putea îmbunătăți stabilitatea sistemelor energetice și facilita integrarea surselor regenerabile, precum și stocarea sezonieră a electricității.
În același context, s-a anunțat intenția de a semna un memorandum de înțelegere între cele două țări pentru proiectul Porțile de Fier 3, cunoscut și sub denumirea de Djerdap 3.
Fostul ministru al energiei, Sebastian Burduja, a declarat în august 2024 că discuțiile cu partea sârbă au inclus și problema proiectului, însă România nu va permite afectarea producției de energie de la Porțile de Fier 1 și 2. El a subliniat că țara noastră are o poziție clară de a nu compromite aceste centrale, dar rămâne deschisă la discuții legate de proiectul sârbesc de acumulare cu pompaj.
Poziția României și posibilitățile de implicare
În declarația oficială recentă, Guvernul a exprimat doar faptul că încă evaluează proiectul, fără a menționa o decizie finală. România are „deschidere” pentru proiect și analizează posibilitatea de a se implica, după ce va primi toate informațiile de la partea sârbă.
Potrivit unor surse apropiate dosarului, România ar putea participa cu 50% în proiect prin Hidroelectrica, fiind considerată pregătită financiar pentru acest nivel de implicare. Discuțiile incluse în analiza de către autorități vizează până acum un potențial aport al companiei naționale de energie în colaborarea cu Serbia.
Proiectul are potențialul de a influența echilibrul energetic regional și de a oferi soluții de stocare pe termen lung a energiei din resurse regenerabile, dar decizia finală rămâne în curs de evaluare.