Un raport al Europol indică o schimbare în modul de operare al hoților de opere de artă, care devin tot mai violenți și se concentrează pe metal prețios, bijuterii și artefacte culturale de valoare ridicată, în contextul unui trafic infracțional adaptat pieței contemporane. În ultimii doi ani, aceste activități ilegale s-au mutat de pe traseele tradiționale ale bandei, înlocuite de grupuri descentralizate și oportuniste, recrutate prin rețele socială.
Modificări în modul de operare al hoților
Europol afirmă că infractorii trec peste măsurile de securitate ale muzeelor utilizând unelte precum barosuri, topoare, răngi și explozivi. În atacurile recente, bijuteriile de valoare, inclusiv tiara împărătesei Eugénie, furate de la Muzeul Luvru în octombrie anul trecut, au fost sustrase cu violență.
Raportul subliniază că aceste furturi se distinge prin nivelul de agresivitate și metodele folosite, în comparație cu trecutul. Grupurile centrale, cu lideri și specializări precise, au fost înlocuite de grupuri formate ad-hoc, formate din indivizi atrași de profit rapid și recrutați prin rețele sociale.
Impactul creșterii prețurilor aurului asupra infracțiunilor
Prețul aurului a crescut cu 85% în ultimii doi ani, ceea ce a condus la o creștere a valorii bunurilor furate. London Bullion Market Association a avertizat că, odată cu atingerea unor niveluri istorice ale prețului, fluxurile ilicite și distorsiunile pe piața aurului s-au amplificat.
Europol menționează că hoții pătrund în clădiri folosind unelte precum explozibili și folosesc metode de spargere a vitrinelor pentru a sustrage artefacte din metal prețios. În cazul unor jafuri anterioare, cum ar fi cel de la Muzeul Drents din Olanda, au fost utilizați explozivi pentru furtul coifului și brățărilor dacice.
Tendințe în profilul infractorilor și obiectivul principal
Diferența față de bandele tradiționale constă în structura grupurilor implicate. Noile jafuri sunt executate de grupări descentralizate, fără lideri clar stabili, fiind motivate de profit rapid. Europol afirmă că țintele principale sunt obiecte din aur, inclusiv monede, pepite și bijuterii, fiind preferate pentru ușurința de topire și vânzare ulterioară.
Pentru pietrele prețioase, metoda preferată este îndepărtarea și vânzarea separată, facilitând vânzările ilicite. Astfel, artefactele din patrimoniul românesc au fost și ele ținta acestor jafuri, unele dintre ele recuperate ulterior, iar altele încă dispărute.
Recuperarea și cererea pentru artefacte antice
Un exemplu menționat în raport este jaful tezaurului dacic din Olanda, ale cărui artefacte au fost recuperate și returnate României. Totuși, o brățară dacică rămâne investigată ca dispărută.
Europol semnalează, de asemenea, o creștere în furturile de artefacte antice chinezești, în special vase din perioada dinastiei Ming, din cauza cererii ridicate pe piața neagră internațională pentru astfel de obiecte.
Raportul reiterează necesitatea intensificării eforturilor de prevenție și urmăririi acestor infracțiuni, având în vedere valorile financiare implicate și rapiditatea cu care operațiunile infracționale evoluează.
