Ilie Bolojan a oferit o reacție în primul interviu după apariția informațiilor în anchetele Recorder și Snoop legate de implicarea șefului SPP, Lucian Pahonțu, într-un context controversat. Premierul interimar a spus că responsabilitatea pentru eventuale măsuri o revine președintelui și a subliniat că orice judecată trebuie să fie fundamentată pe dovezi clare. De asemenea, a făcut precizări despre relația sa cu ofițerii Serviciului de Pază și Protecție și a vorbit despre limitele intervenției politice și despre măsurile legale necesare pentru controlul serviciilor secrete.
Reacție la informațiile despre Lucian Pahonțu și responsabilitatea președintelui
Ilie Bolojan a afirmat că responsabilitatea pentru eventuale acțiuni ale șefului SPP, Lucian Pahonțu, aparține președintelui. Premierul a spus că orice decizie în privința revocării se va baza pe dovezi fără echivoc. El a menționat că procedurile trebuie evaluate de Administrația Prezidențială, care are competență asupra Serviciului de Pază și Protecție.
Bolojan a subliniat necesitatea clarificărilor referitoare la evenimentele din 1989 pentru a putea trage concluzii corecte, fiind de părere că informațiile trebuie să fie fundamentate pe documente și date precise.
Propuneri pentru limitarea interferențelor serviciilor secrete
Premierul interimar susține necesitatea unei legislații stricte pentru a limita mandatul șefilor serviciilor secrete. În opinia sa, măsurile ar trebui adoptate pentru a putea limita influența lor și pentru a evita situații în care interferențele politice sau economice pot să apară.
Ilie Bolojan a intenționat să sprijine în Parlament legislația pentru limitarea mandatelor, argumentând că aceste măsuri vor elimina suspiciunile și vor stabiliza funcționarea acestor servicii. El a explicat că prelungirea mandatelor de peste 21 de ani, în cazul SPP, și de opt ani, în cazul SIE, ridică probleme legate de gestionarea responsabilităților.
Contextul schimbărilor și dificultățile în înlocuirea conducătorilor serviciilor
Premierul interimar a declarat că o înțelegere politică pentru schimbarea conducerii serviciilor secrete este dificilă în prezent. Cu toate acestea, a menționat că propunerea unor noi șefi imediat după formatarea Coaliției PNL-PSD-USR-UDMR ar fi crescut șansele de succes pentru înlocuire.
El a adăugat că numirea rapidă a unei conduceri civile în posturile cheie ar aduce mai multă stabilitate și ar reduce starea de provizorat, însă, în prezent, probabilitatea de reușită a scăzut privind această opțiune, din cauza contextului politic în deteriorare.
Relația cu ofițerii SPP și legătura personală cu aceștia
Întrebat despre relația sa cu ofițerii SPP, Bolojan a explicat că, în general, oficialii îndeplinesc de-ale lor și intră în relații de colegialitate cu demnitarii. El a spus că îi cunoaște pe aceștia „pe nume” și că, deși s-a bucurat pentru evenimentele personale ale ofițerilor, relația rămâne în limitele respectului mutual.
Premierul interimar a menționat că, în perioada în care a fost președinte interimar, nu a avut discuții politice la masa cu ofițerii, ci a considerat normal să socializeze în contexte de colegialitate, fără influențe directe asupra deciziilor.
Experiența în calitate de lider al Administrației Prezidențiale
Bolojan a declarat că, în cele trei luni ca președinte interimar, a încercat să păstreze o relație corectă cu structurile de securitate și cu reprezentanții serviciilor. A spus că nu s-a implicat în analize sau propuneri privind conduita serviciilor, menținând o poziție strict instituțională.
El a subliniat că nu a simțit influențe din partea serviciilor în această perioadă și a precizat că a gestionat responsabil aceste aspecte, evitând amestecul în zona politică. Încheind, Bolojan a adăugat că a păstrat o relație profesională și că nu a avut nevoie de alte intervenții pentru a menține independența instituțiilor.
