Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt implicați într-un proces judiciar aflat în faza de recurs, legat de plata drepturilor salariale restante ale magistraților, estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea Înaltei Curți de Casație și Justiție, obligând autoritățile să plătească sumele restante, inclusiv prin rectificare bugetară. Procesul a fost amânat de șapte ori pentru pronunțarea unei hotărâri definitive.
Detalii proces și decizii anterioare
Curtea de Apel a stabilit ca Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să execute decizia într-un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Nerespectarea termenului implică penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi. Miza presupune o sumă de aproape 5 miliarde de lei, reprezentând drepturile salariale restante ale magistraților.
Contextul juridic și acuzații
Înalta Curte susține că neachitarea sumelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor, având titluri executorii neexecute de peste zece ani. Instanța critică Guvernul pentru încălcarea principiului separării puterilor în stat și pentru subminarea legitimității instanțelor.
Reacții și solicitări ale Guvernului
Reprezentantul Guvernului a cerut sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind anumite articole din legea contenciosului administrativ. Se urmărește stabilirea dacă o instanță poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare și dacă acesta este constituțional.
Guvernul a mai solicitat și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, cerând suspendarea procesului până la o decizie a CJUE. În plus, pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat intenția de a sesiza Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict de natură constituțională.
Motivul intervenției guvernamentale
Premierul a motivat această decizie prin faptul că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în gestionarea bugetului și a finanțelor publice. Potrivit lui Bolojan, atribuțiile legale ale puterii judecătorești nu includ elaborarea și modificarea bugetului, conform Legii 500/2002 și Codului administrativ.
Contextul financiar și deciziile bugetare
Proiectul de buget pentru 2026, transmis Parlamentului în luna martie, includea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, reprezentând o creștere de aproximativ 50% față de anul anterior. Sumele suplimentare vizau plata drepturilor salariale restante, stabilite retroactiv de la începutul lui 2018, ca urmare a majorărilor salariale decise în 2023 pentru judecători și procurori.
Motivarea amânării plăților
Guvernul a decis să amâne o parte din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale, în valoare de 1,1 miliarde de lei, susținut de PSD. Această decizie a fost criticată în contextul litigiului legat de plata sumelor datorate magistraților.
