Produsul agricol, în special fructele, devine din ce în ce mai scump din cauza variabilelor climatice extreme, fenomene care afectează culturile și generează pierderi majore pentru pomicultori, inclusiv în cazul familiei Oprea din Dâmbovița. În plus, lipsa unei strategii naționale pentru adaptarea la schimbările climatice agravate de fenomenul „climăi inflației” contribuie la creșterea constantă a prețurilor alimentare.
Contextul afectării culturilor de pomi fructiferi
Familia Oprea deține o livadă în Aninoșani, acoperind câteva hectare de pomi fructiferi. Anul 2023 a fost inițial favorabil, fără înghețuri, iar pomii sunt plini de cireșe care așteaptă recoltarea. Cu toate acestea, ploile excesive din ultimele săptămâni riscă să compromită producția. Corina Oprea, responsabilă cu gestionarea afacerii, precizează că dacă plouă mai mult de o săptămână, cireșele putrezesc și crăpă, generând pierderi pentru cultură.
Schimbările climatice au adus o creștere a fenomenele meteorologice extreme, precum grindina și îngrășarea riscului de afectare a culturilor. În ultimii ani, prețurile cireșelor de pe piață au ajuns până la 150 de lei pe kilogram, mai ales pentru fructe importate. Creșterea s-a datorat, printre altele, efectelor negative ale „inflației climatice”, ce determină dezechilibre în costurile de producție.
Fenomene meteorologice din ce în ce mai violente
Raportul „Starea Climei din 2025” avertizează asupra intensificării furtunilor violente. Deși numărul orelor favorabile furtunilor ar putea scădea ușor, acestea devin mai puternice și mai devastatoare. Grindina de dimensiuni mari, care a început să apară frecvent în ultimii 5-7 ani, rămâne principala temere a agricultorilor, inclusiv a familiei Oprea.
Căldura zadarnică nu doar secătuieste pământul, ci și intensifică instabilitatea atmosferică. Aerul cald aduce umezeală excesivă, favorizând furtunile cu grindină. Norii ajung mai repede la temperaturi de 0 grade Celsius, dar bucățile de grindină mai mari, de 5 centimetri, sunt capabile să cadă și să provoace pagube în culturile agricolilor.
Dr. Bogdan Antonescu, climatolog specializat, explică că bucățile de grindină mai mici, de până la 3 centimetri, se topesc înainte să atingă solul. El adaugă că fenomenele de grindină de dimensiuni medii și mari au devenit mai frecvente în România în ultimii 15 ani, cu o prezență tot mai accentuată în ultimi 5-7 ani.
Lipsa unor metode eficiente de protecție, precum rachetele antigrindină, reprezintă o problemă majoră. Prof. dr. Adina Croitoru afirmă că eficacitatea acestor soluții nu a fost încă clar demonstrată, din cauza dificultăților de comparare a efectelor. În plus, lipsa datelor exacte despre grindină complică implementarea unor soluții eficiente și durabile.
Nevoia urgentă de strategii de adaptare
Specialiști precum prof. univ. dr. Teodor Rusu susțin că, în lipsa unei strategii naționale, agricultorii sunt nevoiți să găsească singuri soluții de adaptare. Rusu subliniază că schimbările climatice au redus considerabil predictibilitatea culturilor, iar recentele cicluri meteorologice arată o creștere a problemelor: secete, ploi excesive și înghețuri.
De pomicultori ca familia Oprea, care trebuie să se adapteze, prind doar soluții temporare. Aceștia au dezvoltat paturi suplimentare, precum extinderi prin mici investiții, precum enșa cu plasă antigrindină sau planuri pentru sere deasupra livezii. În cazul familiei Oprea, organizarea unor evenimente și deschiderea unei pensiuni în 2021 reprezintă surse alternative de venit.
În trecut, compania se baza exclusiv pe vânzarea fructelor, dar fluctuațiile de preț și pierderile cauzate de fenomenele extreme au determinat diversificarea activităților. Corina Oprea arată că, pentru a compensa instabilitatea, investesc în activități complementare pentru stabilitate financiară.
Prețurile merelelor, de exemplu, au fluctuat de la 6-10 lei/kg în 2021 la 10 lei anul trecut. Anul acesta, familia speră ca prețul să se mențină la 8 lei, chiar dacă cheltuielile au crescut semnificativ din cauza anului fără recoltă.
Impactul climatic asupra prețurilor la alimente
BNR a arătat că, în anul precedent, creșterea prețurilor la fructe a fost una dintre cauze ale inflației din vară, fiind legată de volatilitatea recolectelor cauzată de fenomenele extreme.
Studiile economice recente indică faptul că schimbările climatice determină evoluții prețurilor mai imprevizibile. Un exemplu: o grindină mare poate face ca prețul unui kilogram de mere, din 10 lei, să urce la 13 lei în anul următor, chiar și fără alte creșteri de costuri sau salarii.
Un raport al Băncii Centrale Europene relatează că până la 30% din volatilitatea inflației alimentare din zona euro poate fi atribuită șocurilor generate de recolte afectate de fenomene extreme de climă.
Economistul Maximilian Kotz avertizează că temperaturile extreme nu cauzează doar daune punctuale, ci reduc considerabil producția de pe termen lung, ceea ce duce la creșteri de prețuri, care nu mai revin la nivelul inițial chiar dacă vremea revine la normal.
Adaptarea – singura posibilitate, în lipsa unui plan național
România nu are momentan un plan clar de adaptare pentru agricultură. Experții subliniază că, în lipsa unor măsuri concrete, agricultorii trebuie să îi urmeze exemplul altor state care au luat inițiative de plantare de perdele forestiere și de creștere a rezilienței microclimatice.
Profesorul Rusu menționează că pierderile financiare cauzate de fenomenele extreme pot fi reduse, dacă se implementează măsuri de protecție, precum perdelele forestiere sau irigațiile. Cu toate acestea, aceste soluții presupun costuri și investiții, iar lipsa unei politici naționale de reziliență agricolă limitează acțiunea.
Expertul Croitoru afirmă că, în prezent, costul non-acțiunii este major, și prețul plătit de agricultori și consumatori devine tot mai mare. Riscul acceptat de producătoriGrowing este că, dacă nu se adaptează, multe afaceri vor fi forțate să se închidă.
Întrebarea rămâne dacă, în condițiile lipsei unei strategii, agricultorii din România vor putea să răspundă pentru a menține stabilitatea și costurile alimentelor.
