Deputata Ramona Bruynseels, lidera formațiunii AUR, a făcut apel către autoritățile române de a invoca Articolul 4 din Tratatul NATO. Aceasta susține că a discutat cu specialiști, generali și politicieni din mai multe țări, care consideră că România trebuie să solicite consultări în contextul actual de securitate.
Apel pentru reacție rapidă din partea autorităților române
Ramona Bruynseels a afirmat că a avut discuții cu membri din Adunarea Parlamentară a NATO, precum și cu generali și politicieni din Marea Britanie, Canada și alte țări europene. Potrivit acesteia, toate aceste persoane sunt de acord că România trebuie să invoce Articolul 4 pentru a discuta situația de securitate.
Deputata a menționat că Polonia a declanșat deja această procedură și a îndemnat autoritățile române să reacționeze de urgență. Ea a subliniat că linia roșie a fost depășită și a criticat lipsa de acțiune a Guvernului român în contextul recentelor evenimente, precum incidentul cu drona de la Galați.
Bruynseels a accentuat dreptul națiunii române de a solicita consultări și a evidențiat necesitatea de a folosi toate resursele și instrumentele disponibile în această situație. În același timp, ea a evidențiat sprijinul partenerilor NATO și a cerut inițierea unor consultări de urgență pentru găsirea de soluții.
Ce prevede Articolul 4 din NATO
Articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord le permite statelor membre să solicite întâlniri și consultări atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea lor sunt amenințate.
Discuțiile au loc în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, organul principal de decizie al Alianței, și pot conduce la decizii comune sau la măsuri de sprijin reciproc.
Sublinierea făcută de Bruynseels este că invocarea Articolului 4 nu automatizează intervenția militară a NATO, ci deschide o etapă de dialog și analiză pentru stabilirea măsurilor adecvate. Ea diferențiază astfel această procedură de Articolul 5, care decretă că un atac armat asupra unui stat membru echivalează cu un atac asupra întregii Alianțe.
Istoricul utilizării Articolului 4
Din înființarea NATO, în 1949, Articolul 4 a fost invocat de nouă ori, de fiecare dată în circumstanțe considerate de statele membre ca fiind o potențială amenințare la adresa securității naționale.
Această prevedere oferă statelor membre posibilitatea de a cere consultări fără a declanșa automat mecanismele de apărare colectivă, precum cele stipulate în Articolul 5.
Dependența de avantajele și responsabilitățile acestui articol este recunoscută ca fiind o componentă esențială a mecanismului de reacție al NATO în fața amenințărilor la adresa securității europene și nord-americane.