Premierul desemnat Adrian Veștea a depus duminică seara Programul de Guvernare și lista miniștrilor pentru Cabinetul pe care îl propune, urmând ca luni dimineața birourile permanente ale Parlamentului să voteze un calendar pentru audierea miniștrilor și votul de învestitură în aceeași zi. PNL a reacționat rapid, afirmând clar că nu face parte din acest guvern.
Contextul și prioritățile guvernamentale
Veștea a declarat că este un pas necesar pentru stabilitatea țării și normalizarea funcționării instituțiilor. El a exprimat încrederea că parlamentarii vor trata cu responsabilitate această procedură și vor stabili rapid calendarul de audieri și votare. Programul are ca obiective principale stabilitatea politică, atragerea fondurilor europene, stabilitatea economică, deblocarea proiectelor de investiții și accelerarea proiectelor strategice de securitate națională.
Componența Cabinetului
Executivul propus include 20 de membri, între care prim-ministru, vicepremieri, miniștri și secretar general. Adrian Veștea, liderul PNL, este numit prim-ministru. În echipă se regăsesc miniștri din mai multe partide, majoritatea independenți, precum și reprezentanți ai PSD și PNL. În total, sunt 11 miniștri provenind din PSD, 4 din PNL, unul independent și un membru al Ministerului de Finanțe, Alexandru Nazare. Printre ministiri se află și Cristian Pistol, actual director al CNAIR, membru PNL, pentru Transporturi, și Radu Marinescu pentru Justiție, din partea PSD.
Veștea a menționat că membrii independenți au fost incluși la solicitarea sa, în cadrul discuțiilor cu partidele susținătoare ale guvernului.
Programul de Guvernare
Documentul de 80 de pagini prevede o strategie clară pentru consolidarea fiscal-bugetară, vizând reducerea deficitului de circa 6,2% din PIB până în 2028. Guvernul se angajează să elimine riscurile din cheltuieli și să deblocheze principalele proiecte de infrastructură.
Printre măsurile cheie se află:
– Programul SAFE: alocarea a 16,68 miliarde euro pentru înzestrarea armatei, revitalizarea industriei de apărare și infrastructură cu dublă utilizare.
– Aderarea la OCDE: alinierea la standardele economiilor dezvoltate pentru creșterea încrederii investitorilor și îmbunătățirea ratingului de țară.
– Finalizarea PNRR: atingerea jalonilor rămași pentru a atrage integral fondurile nerambursabile.
– Absorbția fondurilor europene: accelerarea programelor regionale și de coeziune, unde rata actuală de absorbție este de 31,49%.
Reforma ANAF și lupta contra evaziunii fiscale
Programul vizează reducerea deficitului bugetar de la 6,2% din PIB prin control mai strict al cheltuielilor și optimizarea colectării veniturilor. Se planifică scoaterea ANAF, Direcției Antifraudă și Vămilor din algoritmul politic, introducerea indicatorilor de performanță și obligativitatea bodycam-urilor pentru inspectori în controale.
Pentru protejarea bazei de impozitare, se vor modifica legislația pentru a descuraja transferul profitului în alte jurisdicții fiscale, inclusiv implementarea unui mecanism de exit tax. Programul prevede eliminarea definitivă a Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri începând cu anul 2027, o măsură criticată anterior pentru impactul asupra atractivității economice.
Reforma companiilor de stat și managementul public
Guvernul intenționează să condiționeze acordarea subvențiilor pentru companiile de stat de atingerea unor ținte clare. Se prevede fuziuni strategice în sectorul energetic, precum ELCEN cu Electrocentrale Grup, și renegocierea planului de restructurare pentru Complexul Energetic Oltenia.
Se dorește implementarea managementului privat în companiile cu capital de stat, cu selecție strictă a administratorilor și directorilor, eliminând numirile pe criterii politice.
Reformarea justiției și politicile sociale
Executivul propune eficientizarea instanțelor prin digitalizare și standardizarea schemelor de personal. Se intenționează introducerea unui mecanism de reintegrare în activitate a magistraților și polițiștilor pensionați, cu un interval de revenire extins de la 3 la 7 ani.
Se va controla cheltuielile cu pensiile ocupaționale din sistemul de apărare și ordine publică. Pentru sprijinirea investitorilor, se vor înființa secții specializate pentru mediul de afaceri în 15 municipii cu curți de apel.
Transporturi și infrastructură
Prioritatea este continuarea proiectelor majore de autostrăzi și coridoare feroviare, cu accent pe secțiunile complexe Sibiu-Pitești, Centura Capitalei, Autostrada Moldovei, A3 și A8, precum și pe conectivitate europeană prin coridoare de transport la nivel național.
Reforma structurală a instituțiilor din Ministerul Transporturilor include reducerea personalului excedentar prin management profesionist și automatizare, în special la ROMATSA, TAROM, RAR și Aeroportul Otopeni.
Pentru mobilitatea militară, se înființează un Comitet Național de Coordonare, care va monitoriza conectarea rapidă a obiectivelor strategice între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee.
Aderarea la OCDE, o prioritate națională
Programul îl evidențiază ca pe un obiectiv strategic major, necesar pentru reforma internă și pentru creșterea încrederii investitorilor. Procesul va implica ajustări legislative, de guvernanță corporativă și transparency fiscală, aliniate cu standardele OCDE.
Finalizarea acestui proces ar urma să influențeze ratingul de țară și costurile de finanțare ale statului, în contextul în care standardele impuse vizează combaterea corupției și digitalizarea administrației, contribuind la modernizarea instituțiilor considerate rigide.
Documentul consideră aderarea la OCDE ca fiind cel mai important proiect de țară post-aderare la NATO și UE.