
Mircea Irimescu, fostul mijlocaș emblematic al Universității Craiova din perioada „Craiova Maxima”, nu mai face apariții publice de câțiva ani. La 67 de ani, fostul jucător explică, într-un scurt interviu, motivul absenței sale de pe stadion și din viața publică.
Starea de sănătate și activitatea recentă
Irimescu afirmă că se simte bine și nu are probleme majore de sănătate. Suportă tratament, face plimbări și se odihnește, atribuind aceste activități stilului său de viață de la vârsta sa. Nu mai merge la meciuri deoarece consideră că programul meciurilor din seara nu îi mai permite să ajungă la timp acasă, evitând astfel privitul de la televizor de la ora târzie.
Absența de pe stadioane și relația cu fotbalul
Fostul jucător recunoaște că urmărește meciurile, dar nu mai frecventează stadionul. În ultimele luni, a evitat participarea la evenimentele sportive din Craiova, situație care a stârnit curiozitatea și comentarii din partea fostelor sale colege și camarazi.
Posibile motive ale retragerii din viața publică
Au fost vehiculate diverse explicații pentru absenteismul său. Unele surse au vorbit despre un posibil conflict între Irimescu și foștii coechipieri, altele despre probleme medicale mai sensibile, însă fostul jucător neagă aceste informații.
Cariera și contribuțiile la Universitatea Craiova
Mircea Irimescu a evoluat aproape întreaga carieră la Universitatea Craiova, între 1976 și 1990, marcând 62 de goluri în peste 300 de meciuri de campionat. A jucat și pentru Electroputere, urmând apoi o experiență în Germania la Sportfreunde Siegen. Pentru echipa națională, a avut șapte selecții și a marcat două goluri, participând la EURO 1984.
Stilul și reputația sa
Cunoscut ca „Bau-Bau” printre adversari, Irimescu era remarcabil pentru șuturile devastatoare și stilul său de joc brutal, devenind o figură emblematică a echipei din anii ’80. A fost considerat un jucător de trăinicie, apreciat pentru devotamentul și forța sa pe teren.
Originea și începutul carierei
Născut în Craiova, Mircea Irimescu a început fotbalul în cadrul Centrului de copii al Universității. A debutat în Divizia A în 1976, pe 8 septembrie, într-un meci câștigat cu 1-0 împotriva Poli Iași. A fost un mijlocaș de diversitate, cu un șut puternic și calit tărie de caracter.
Transferuri și evoluția profesională
A rămas în lotul Universității până în 1990, când s-a transferat la Electroputere, iar în ultimii ani, a avut o scurtă experiență în Germania. În 1989, nu a jucat foarte mult, din motive legate de restructurări și schimbări în lotul de elevi ai clubului craiovean.
În perioada preluării clubului de către Sorin Cârțu în 1988, Irimescu și-a exprimat intenția de a se retrage, însă a continuat să joace până la finalul carierei, fiind considerat unul dintre cei mai reprezentați fotbaliști ai perioada de aur a „Craiovei Maxima”.














