**Mircea Miclea: Criza în educație, subfinanțarea și perspectivele de reformă în România**
Profesorul universitar Mircea Miclea afirmă că, în contextul actual, atractivitatea profesiei de profesor din România este în declin, iar calitatea sistemului educațional depinde în mare măsură de oamenii care activează în școli. El atrage atenția asupra efectelor subfinanțării și evidențiază necesitatea unor măsuri strategice pentru relansarea educației.
Atractivitatea profesiei și importanța profesorilor de calitate
Miclea declară că profesorii sunt principalul factor ce determină calitatea unei școli. El consideră că, dacă indicatorii de atractivitate pentru această profesie vor fi crescuți, sistemul educațional poate fi relansat. De aceea, propune investiții pentru creșterea salariilor și menținerea profesorilor foarte buni în sistem.
Profesorul universitar subliniază că, în ciuda dificultăților, există încă profesori de excepție, iar resursele umane reprezintă factorul decisiv în obținerea unor școli de calitate. În opinia sa, reîntoarcerea la nivelul de atractivitate al acestei meserii ar putea genera o schimbare sperată.
Criza și tristețea din cancelarii
Miclea afirmă că anul acesta a fost unul dintre cele mai dezamăgitoare pentru cadrele didactice din cauza lipsei de resurse și a deciziilor politice greșite. El remarcă faptul că, în anii precedenți, s-a mobilizat în contextul alegerilor pentru a susține educația și cultura, însă apoi s-au făcut măsuri de economisire care au afectat calitatea educației și sentimentul de speranță din sistem.
El consideră că deciziile politice au fost lipsite de viziune și de strategie, accentuând aspecte de management pe termen scurt și reducând investițiile în domeniu.
Măsuri de economisire considerate aberante
Profesorul critică intenția de a reduce burselor sociale pentru copiii defavorizați, considerând că aceasta este o măsură total nejustificată. El explică faptul că bursele sunt o formă de sprijin pentru elevi, legată de sentimentul că statul își asumă responsabilitatea pentru protejarea celor vulnerabili.
Miclea remarcă că o astfel de măsură transmite mesajul invers, de neglijare a nevoilor celor aflați în dificultate. În opinia sa, aceasta va diminua încrederea și solidaritatea socială, afectând percepția despre stat și viitorul tinerilor din medii defavorizate.
Corelația între analfabetismul funcțional și mediul rural
Studiile testelor PISA confirmă că România are una dintre cele mai mari corelații între rezultatele la examen și statutul socio-economic al părinților. Miclea explică că analfabetismul funcțional provine în principal din mediul rural, unde elevii au acces redus la resurse educaționale și la cadre didactice de calitate.
El avertizează că creșterea normei didactice și supraîncărcarea claselor agravează această problemă, afectând pe termen mediu și lung performanțele sistemului. Concluzia sa este că lipsa unei perspective strategice duce la accentuarea acestor disfuncționalități.
Legea Educației din 2023 și dubla admitere la liceu
Miclea critică prevederile legii educației din 2023, în special posibilitatea de organizare a unei duble admiteri. El evidențiază că această măsură creează inegalități între elevii din aceeași clasă, generând diferențe de acces și efort.
El afirmă că această abordare nu a fost gândită strategic și critică faptul că interesul economic al unor grupuri, precum rectorii sau colegiile naționale, a compromis decizia. În plus, admite că legea conține alte aberații, precum posibilitatea rectorilor de a deține două mandate consecutive.
Propuneri pentru o admitere educațională mai echitabilă
Miclea propune ca Evaluarea Națională să includă trei probe: limba română, o probă transdisciplinară la matematică și științe, precum și o probă la limba de circulație internațională. Acesta ar permite o evaluare mai complexă și mai precisă a elevilor.
El susține că fiecare liceu ar putea ajusta ponderile în funcție de profil, astfel încât notele să reflecte mai bine competentele pentru formarea viitoarelor specializări. În opinia sa, această abordare ar fi mai transparentă și mai aliniată la standardele internaționale, reducând abuzurile și preferințele politice.
Impactul schimbării programelor de liceu
Miclea apreciază că noua programă de liceu va fi bulversantă pentru profesori și elevi, deoarece a fost deja stabilită tardiv și nu a fost bine pregătită. El remarcă că, din 2011, s-a știut despre necesitatea acestei reforme, dar nu s-au făcut pași concreți pentru implementare.
El consideră că o astfel de schimbare trebuie să fie realizată cu doi ani înainte, pentru a permite adaptarea sistemului și pregătirea cadrelor didactice.
Speranța în profesori și în educație
Miclea afirmă că profesorii trebuie să aibă o speranță clară, că efortul lor produce impact pozitiv. El spune că fiecare profesor care reușește să facă o diferență în viața elevului are un sens, menționând principiul că salvarea unui om are valoare pentru întreaga lume.
El consideră că această motivație este fundamentul reconstrucției sistemului și a speranței pentru viitor.
Necesitatea menținerii unor standarde și demnitate profesională
Profesorul subliniază importanța demnității personale în profesie. El explică că, dacă un cadru didactic acceptă să își piardă standardele de calitate și să facă mântuială din cauza salariului mic, va fi imposibil să realizeze o educație de calitate.
El concluzionează că angajamentul personal și respectul pentru propria muncă sunt chei în menținerea unui sistem educațional funcțional și respectat.
