**România are nevoie de un proiect de țară, iar aderarea la euro este văzută de experți și mediul de business ca soluția principală pentru stabilitate și creștere**
În condițiile actuale economice și geopolitice, specialiști din mediul de afaceri, analiști și reprezentanți din administrație consideră că România trebuie să definească un proiect de țară clar, iar aderarea la zona euro apare ca cea mai viabilă opțiune pentru menținerea direcției corecte. Cu toate acestea, procesul de aderare a fost blocat în ultimii ani, deși există dorința de reluare a acestuia.
Contextul actual al aderării la euro
Deși România are înființat un comitet pentru adoptarea euro și a stabilit obiective concrete în trecut, comportamentul guvernelor din ultimii zece ani a dus la abandonarea planului. În prezent, discuțiile pentru reactivarea acestui proces sunt reluate, fiind susținute de mediul de afaceri, dar fără un calendar clar.
Opinia liderilor din mediul de business
Florin Jianu, președintele IMM România, a declarat că România are nevoie de un nou proiect de țară pentru a evita riscul stagnării. El a atras atenția că aderarea la euro ar trebui să fie prioritatea principală, fiind un mecanism de stabilizare pe termen lung.
„Vrem un guvern care să dea un nou proiect, un pact național. Proiectul OCDE ne-a adus încredere, dar trebuie să decidem ce vrem să facem în continuare, dacă vrem să fim spectatori sau să dăm tonul,” a precizat Jianu în cadrul conferinței NewMoney.Talks: „Punctul de Inflexiune”.
Perspectiva exprimată de experți în investiții
Dragoș Cabat, CFA și partener la Cabat&PAH Investments, susține că integrarea în zona euro este esențială pentru evitarea unor derapaje similare celor din trecut. El consideră aderarea ca fiind o etapă naturală pentru consolidarea guvernanței și menținerea stabilității financiare.
„De la NATO la OCDE și apoi la euro, toate proiectele internaționale au avut beneficii clare, precum și o îmbunătățire a guvernanței,” a declarat Cabat. El adaugă că apartenența la zona euro ar împiedica derapajele financiare, fiind un mecanism de control mai strict, similar cu celelalte proiecte internaționale.
El subliniază că fără fondurile din PNRR, România ar fi intrat în recesiune în urmă cu trei ani. În opinia sa, aderarea la euro este și o soluție pentru a limita corupția, întrucât un spațiu financiar stabil și transparent ar reduce riscul de abuzuri și ar crește autostrăzile și investițiile.
Razboiul cu cifrele: unde ne aflăm față de criteriile Maastricht
Pentru aderarea la euro, România trebuie să îndeplinească criteriile stabilite în Tratatul de la Maastricht, care vizează deficitele, inflația, datoria, dobânzile și cursul de schimb.
Așadar, în 2015-2016, România respecta aceste condiții. Astăzi, situația s-a schimbat radical. Inflația, care a fost de 11% în prezent, depășește de peste două ori limita de 1,5 puncte procentuale peste media zonă euro. Deficitul bugetar, apropiat de 7% în 2024 și estimat să fie dublu față de limita de 3%, depășește criteriul de convergență. Dobânda media comercială a României este cea mai mare din UE, iar costurile pentru împrumuturi sunt de trei ori mai mari decât cele ale unei țări din zona euro.
Nivelul datoriei publice, care în 2006 era de aproximativ 12% din PIB, a crescut la circa 60%, iar prognozele indică o tendință spre 65% până la finalul anului 2023. Conform consilierului BNR Mugur Isărescu, Eugen Rădulescu, această creștere a fost generată de politici bugetare dezechilibrate, consum excesiv și cheltuieli publice ridicate.
Impactul politicilor și politizarea fiscală
Politicile fiscale din ultimii ani au accelerat dezacordul tehnic față de criteriile Maastricht. Guvernele au preferat consumul și cheltuielile de pe urma fondurilor europene în detrimentul rigorii bugetare, ceea ce a dus la creșterea deficitului și a datoriei.
Costurile cu dobânzile sunt acum mai mari decât cele pentru educație, chiar dacă nivelul datoriei publice nu depășește încă pragul de 60% din PIB. În situația actuală, România ar fi nevoită să reducă deficitul bugetar și să implementeze reforme fiscale pentru a îndeplini criteriile tehnice.
**Un exemplu clar este creșterea nivelului datoriei publice**: în 2006, era de aproximativ 12% din PIB, iar acum a ajuns la circa 60%, depășind limitele recomandate de Maastricht, ceea ce complică planurile de aderare la euro.
Ce urmează pentru România
Reînvierea proiectului de aderare la euro rămâne în discuție, însă fără un angajament ferm, procesul continuă să fie amânat. Experții atrag atenția că respectarea criteriilor tehnice și consolidarea guvernanței financiare sunt condiții esențiale.
Pentru moment, România continuă să urmeze un parcurs care face ca statutul de membru în zona euro să fie tot mai departe, dar ideea unui proiect de țară clar și stabil rămâne prioritar pentru analiști și mediul de afaceri.