NASA a anunțat descoperirea unor structuri poligonale ridicate în craterul Gale de pe Marte, rezultatul unei analize realizate cu roverul Curiosity, care a explorat zona în ziua marțiană 4.932. Deși ar putea părea de natură artificială, datele indică o origine geologică, fiind legate de procese naturale precum eroziunea, schimbările de temperatură sau influențele apa și sărurile din solul marcian.
Descoperirea structurilor poligonale și semnificațiile lor
Roverul Curiosity a fost trimis să examineze o regiune observată anterior din orbită, unde terenul părea neted. La nivelul solului, însă, cercetările au relevat prezența unor formațiuni în formă de creste poligonale, care au devenit mai erodate odată cu avansarea în teren.
Formațiunile au fost identificate în zona descoperirii, iar evoluția lor indică procese geologice multiple. Aceste poligoane pot fi rezultatul uscării și crăpării noroiului, al mișcării gheții subterane, sau al acumulărilor de săruri, explică cercetătorii de la NASA.
Pentru a determina originea acestor structuri, echipa folosește instrumente precum ChemCam, care analizează compoziția chimică a rocilor și creșterilor. Rezultatele pot indica dacă formațiunile sunt legate de procese cu apă sau dacă au apărut în medii mai reci și secetoase, specifice climatelor marciane.
Imagini și interpretări geologice
Imaginile transmise de rover arată diferențe clare între formațiunile poligonale și solul înconjurător. O parte a cercetării centrului de studiu vizează compararea compoziției chimice a acestor formațiuni și a rocilor din jur pentru a înțelege mai bine procesul de formare.
Cercetările anterioare ale roverului în craterul Gale au identificat dovezi ale unui mediu cu apă lichidă în urmă cu miliarde de ani. Descoperirea recentă a moleculelor organice în roci vechi adaugă informații despre potențialul acestui mediu de a fi susținut viața microbiană, deși aceasta nu a fost confirmată.
Pietre negre și întrebări despre proveniență
Pe lângă structurile poligonale, zona a fost identificată și cu pietre de culoare închisă, variind de la fragmente mici până la roci de dimensiuni mari. Originea acestor pietre negre este încă neclară.
Una dintre ipoteze sugerează că pietrele au fost transportate din straturi mai sus, prin eroziune sau, posibil, aruncate în crater ca urmare a impacturilor de meteoriți. Există, de asemenea, posibilitatea ca unele dintre aceste fragmente să fie meteoriți venomți de pe Marte, având în compoziție elemente precum nichel, un indicator tipic al meteoriților.
Expunerea la analiză a unor astfel de roci confirmă interesul pentru identificarea provenienței lor și înțelegerea mai precisă a proceselor geologice și cosmice care au avut loc pe planeta roșie. În cazul în care anumite fragmente conțin nichel, acestea pot fi interpretate ca meteoriți, însă pentru confirmare sunt necesare investigații suplimentare.
