NASA avansează cu dezvoltarea misiunii SkyFall, care constă în trimiterea a trei elicoptere autonome pe Marte pentru a explora regiuni dificil accesibile prin vehicule terestre. Lansarea este prevăzută pentru sfârșitul anului 2028, iar elicopterele ar putea parcurge între 200 și 300 de kilometri în timpul misiunii, inclusiv în zone unde s-au identificat depozite de gheață sub suprafața planetei.
Elicopterele SkyFall și capacitatea de navigație
Cercetătorul Matthew Golombek, de la Jet Propulsion Laboratory, a declarat că fiecare elicopter poate zbura aproximativ unul până la doi kilometri odată la două zile marțiene. Astfel, totalul de distanță acoperit poate ajunge între 200 și 300 de kilometri.
Durata de funcționare estimată a aparatelor este de șase luni, dar echipa NASA vizează posibilitatea ca acestea să rămână active până la un an terestru. Dacă această durată va fi atinsă, SkyFall va putea explora o suprafață considerabil mai mare decât cea acoperită de roveri.
Mobility-ul ridicat este un avantaj major. Elicopterele nu trebuie să ocolească obstacole precum stânci sau pante și pot ajunge în regiuni inaccesibile roverilor. Ingenuity, primul elicopter marțian, a fost proiectat inițial pentru cinci zboruri, dar a reușit să efectueze 72.
Proiectarea SkyFall s-a bazat pe experiența acumulată cu Ingenuity. Noile elicoptere vor utiliza structura, rotoarele, motoarele, sistemele de navigație și software-ul de zbor deja testate și adaptate.
Rolul radarului în identificarea depozitelor de gheață
Unul dintre instrumentele principale ale misiunii va fi radarul capabil să pătrundă în subsolul marțian. Acesta va putea identifica structuri la adâncimi inaccesibile radarelor montate pe orbiter, precum rocă, gheață sau combinații între acestea.
Prezența gheții aproape de suprafață are o importanță dublă. Depozitele înghețate pot oferi informații despre climatul trecut al planetei, iar pentru misiunile umane reprezintă o resursă de apă accesibilă. NASA urmărește identificarea unor regioane cu astfel de depozite pentru viitoare explorări.
Elicopterele vor analiza de asemenea geologia terenului, atmosfera și nivelul radiațiilor. Printre echipamentele incluse se află radarul de penetrare a solului, camere vizibile și în infraroșu apropiat, senzori de temperatură și un microdozimetru pentru radiații.
Informațiile aeriene vor completa datele furnizate de roverul Perseverance, care a stabilit recent un nou record pentru distanța parcursă pe suprafața marțiană.
Zona de operare a elicopterelor și planificările viitoare
NASA nu a stabilit încă locația exactă pentru operarea celor trei elicoptere, însă un primul workshop dedicat selecției regiunilor de interes va avea loc la începutul anului viitor. Ulterior, se va întocmi o listă cu zonele prioritare pentru analiză detaliată în cadrul unui al doilea workshop planificat pentru finalul lui 2027.
Se iau în considerare regiuni cu indicii despre depozite subterane de gheață și terenuri formate de procese glaciare sau periglaciare. Alegerea va ține cont atât de valoarea științifică, cât și de aspecte tehnice și de siguranța aparatelor.
Metoda de sosire pe Marte va fi diferită față de misiunile anterioare. Cele trei elicoptere vor fi transportate până în atmosferă de sistemul misiunii și vor fi eliberate în aer, urmând să coboare și să aterizeze independent, printr-un procedeu denumit „SkyFall maneuver”. Aceasta elimină necesitatea unui rover-gazdă precum Perseverance pentru desfășurare și comunicații, așa cum a fost cazul cu Ingenuity.
Trioul va ajunge pe Marte după o călătorie începută la sfârșitul anului 2028, urmând să aterizeze în toamna anului 2030, conform planurilor NASA. În cazul în care proiectul se va desfășura conform planului, cele trei aparate vor oferi cercetătorilor o perspectivă nouă asupra regiunilor caracterizate până acum doar de la distanță.
