**Românii din diaspora refuză să se întoarcă din cauza salariilor insuficiente și a problemelor din sistemul public**
Un studiu al MKOR, citat de Profit.ro, indică un procent semnificativ al românilor aflați în străinătate care nu iau în considerare revenirea în țară. Mai mult de jumătate dintre aceștia, 55%, sunt plecați de peste zece ani, iar circa o treime au obținut cetățenia țării în care locuiesc. În același timp, 70% consideră improbabil să se întoarcă în următoarele 12 luni, iar 40% exclud categoric această opțiune.
### Motivele pentru care românii aleg să rămână în străinătate
Printre factorii care îi determină să nu se întoarcă se numără salariile nepaste suficient pentru o viață stabilă în țară. Dintre cei care ar evalua posibilitatea revenirii, 44% menționează salariile competitive, însă tot 44% doresc un sistem sanitar mai bun.
Locurile de muncă mai bine plătite și siguranța economică sunt alți factori considerați esențiali. 36% dintre români afirmă că postul de muncă mai bun în străinătate este un motiv pentru care rămân, în timp ce 34% menționează stabilitatea fiscală și legislativă, precum și reducerea birocrației.
### Impactul migrației asupra populației României
În 35 de ani, populația țării a scăzut cu peste 4,16 milioane de persoane. În proporție de 63%, această diminuare se datorează migrației externe, restul componentei fiind reprezentată de un spor natural negativ, potrivit datelor INS citate de Profit.ro.
Această tendință indică probleme demografice și sociale dincolo de diferențele de salariu. Mutarea unei vieți întregi în străinătate, cu loc de muncă, școală, sistem medical și rețea socială deja construite, face ca revenirea în țară să fie dificilă pentru mulți români.
### Factori care influențează decizia de rămânere sau plecare
Pe lângă veniturile financiare, predictibilitatea sistemului, calitatea serviciilor publice și sistemul medical cântăresc în decizia românilor de a fi sau nu în țară. Birocrația și stabilitatea reglementărilor reprezintă, de asemenea, elemente esențiale în alegerea de a părăsi sau de a reveni în România.
Anchetele arată că diferența salarială nu mai constituie singurul criteriu pentru decizii de migrație, ci și calitatea vieții în domenii precum sănătatea și stabilitatea social-politică.
