România are în vedere consolidarea capacității de reacție rapidă și descurajarea Rusiei în zona Mării Negre, afirmă ministrul propus al Apărării, Ștefan-Radu Oprea. Oficialul susține că un hub de securitate la Marea Neagră trebuie să devină operațional și să coopereze eficient cu aliații NATO și cu Turcia.
Contramăsuri pentru securitatea în regiune
Oprea a evidențiat importanța unui dialog intens cu partenerii europeni și NATO pentru menținerea securității în zona Mării Negre. El a menționat că subiectul este frecvent pe agenda reuniunilor NATO, inclusiv în cadrul celor de la Ankara.
Un mecanism de cooperare pentru securitatea în Marea Neagră urmează să devină funcțional, a precizat ministrul. Acesta a subliniat necesitatea ca hub-ul de securitate să fie operațional pentru a identifica cele mai eficiente măsuri de descurajare a acțiunilor Rusiei în regiune.
Protecția cetățenilor și reacția la incidente
Oprea a accentuat importanța asigurării protecției populației, citând intervențiile rapide ale armatei în ultimele incidente, cum ar fi doborârea dronelor și reactivarea avioanelor F-16. El a afirmat că acțiunile întreprinse sunt un semn clar al angajamentului instituțiilor românești față de securitatea cetățenilor.
Întrebat dacă solicitarea activării Articolului 4 din Tratatul NATO este justificată, ministrul a evitat răspunsul explicit, menționând importanța dialogului și a deciziilor rapide în situații de criză.
Reevaluarea reacției naționale
Ștefan-Radu Oprea a spus că nu a analizat încă în detaliu reacția autorităților până în prezent și că va examina rapoartele Ministerului Apărării după preluarea funcției. El intenționează să identifice eventuale probleme legislative și operaționale în procesul decizional în situații de criză.
El a precizat că experiența sa anterioară la Palatul Victoria, în calitate de șef al Cancelariei și secretar general al Guvernului, îi permite să contribuie la accelerarea procesului decizional și la eficientizarea reacțiilor statului.
Cadru legislativ și reacție rapidă
Întrebat despre posibilitatea ca legislația actuală să limiteze reacțiile în cazul dronelor pătrunse în spațiul aerian, Oprea a afirmat că efectorul legal este deja în vigoare, dronele fiind doborâte dacă se află în spațiul românesc.
El a adăugat că deciziile luate până acum au avut efecte concrete, demonstrând capacitatea de intervenție rapidă a autorităților.
Cheltuieli pentru apărare și angajamentele NATO
Ministrul propus a vorbit despre angajamentul României de a crește bugetul pentru apărare până la ținta de 5% din PIB, conform angajamentului luat la Haga. El a explicat că în prezent, cheltuielile pentru înzestrare și altele reprezentă 3,5% din bugetul Ministerului, iar cele pentru alte cheltuieli – 1,5%.
Traiectoria bugetară a fost discutată și convenită cu Ministerul Finanțelor și celelalte instituții, urmând să fie respectată în următorii ani.
El a precizat că procentul pentru salarii și pensii militare se va diminua odată cu creșterea fondurilor alocate pentru înzestrare și alte cheltuieli. În prezent, salariile reprezintă 27% din bugetul Ministerului, iar pensiile militare – 14%.
România își menține astfel angajamentul de a aloca resurse corespunzătoare pentru consolidarea apărării naționale și respectarea angajamentelor asumate în cadrul NATO.
