Un avertisment al Papei Leo XIV asupra riscurilor asociate inteligenței artificiale evidențiază o percepție de neîncredere și teamă în societate, în contextul unei evoluții tehnologice care pare a fi mai problematică decât cele anterioare. În discursul său, adresat liderilor politici, mediului de afaceri și societății civile, Papa a subliniat necesitatea reglementării și controlului dezvoltării AI pentru a proteja demnitatea și autonomia umană.
Conturul mesajului papal despre AI
Papa Leo XIV a susținut că tehnologia, în sine, nu este ostilă omului, însă poate deveni problematică dacă este condusă exclusiv de profit. El a menționat riscul înlocuirii locurilor de muncă fără măsuri de protecție sau reconversie pentru angajați. În acest sens, a cerut elaborarea unor programe de recalificare pentru forța de muncă și a subliniat necesitatea educației pentru dezvoltarea gândirii critice față de AI.
Pentru protejarea copiilor, Papa a recomandat măsuri speciale pentru a preveni expunerea la conținut fals, violent sau sexualizat. El a accentuat, de asemenea, importanța unei reglementări stricte pentru companiile private din domeniu, pentru a evita abuzurile și consecințele negative ale dezvoltării AI.
Contextul percepției globale față de AI
Oprindu-se asupra opiniei publice, Papa a evidențiat faptul că încrederea în inteligența artificială scade accentuat. Un sondaj Pew Research Center arată că, în Statele Unite, aproximativ jumătate dintre americani consideră că AI-ul va avea un impact negativ asupra societății, iar procentul celor mai îngrijorați a crescut de la 37% în 2021 la 50% în prezent.
În Europa, situația este similară. Doar 25% dintre europeni se simt confortabil cu ideea ca AI-ul să preia sarcini administrative, iar aproape jumătate dintre aceștia cu studii superioare consideră că locul lor de muncă este în pericol. În același timp, circa 50% dintre europeni cred că AI-ul va avea un efect negativ asupra societății.
Un alt studiu relevă că, deși aproape jumătate dintre europeni (49%) au folosit instrumente AI precum ChatGPT pentru subiecte politice, doar 30% consideră că beneficiile depășesc riscurile. Percepțiile despre impactul asupra democrației sunt împărțite: 32% consideră AI-ul o oportunitate, iar 39% o văd ca pe o amenințare.
Percepția asupra inovației tehnologice și istoria optimismului
Diferența față de valurile anterioare de inovație tehnologică constă în percepția actuală. În anii ’90 și începutul anilor 2000, internetul era promovat ca o tehnologie a emancipării, democratizând informația și oferind oportunități nelimitate, într-un context de progres și libertate.
În România, această abordare a avut un impact mai târziu, dar a fost simțit mai intens, fiind asociată cu inducția ideii de apropiere de Occident și tranziția post-comunistă. La începutul anilor 2000, internetul simboliza recuperarea decalajului istoric și modernizarea rapidă, fiind perceput ca o șansă importantă pentru integrare și normalizare.
Aceste percepții pozitive nu mai sunt valabile pentru AI, care este văzut acum ca o tehnologie ce poate înlocui munca, genera conținut și influența decizii fără intervenție umană directă. Încrederea în tehnologie scade din cauza efectelor negative ale revoluției digitale anterioare.
Efectele digitale și politici publice în contextul AI
Problema încrederii în tehnologie s-a adâncit din cauza scandalurilor asociate social media, manipulării algoritmice și dezinformării. Colectarea exagerată de date personale și polarizarea politică au alterat percepția publicului asupra Big Tech, sindicând aceste companii mai mult ca pe un simbol al controlului și manipulării, decât al progresului.
În piața muncii, tensiunea este evidentă. Dacă industria promovează AI ca un instrument de creștere a productivității, percepția publică percepe același sistem ca pe o sursă a concedierilor și a reducerii forței de muncă. Această diferență de percepție poate influența viitoarele reglementări legislative.
Se anticipează că în contextul preocupărilor legate de AI, politicienii vor avea tendința de a introduce reglementări stricte. În general, societatea manifestă o reticență crescută față de tehnologie, percepând-o ca un instrument al manipulării și concentrării de putere în mâinile câtorva companii uriașe.
Odată cu aceste evoluții, întrebarea de bază nu va mai fi doar despre capabilitățile tehnologiei, ci despre acceptabilitatea socială a acesteia, riscurile pe care le implică și încrederea populației în procesul de integrare a AI în viața de zi cu zi.