Creștere a capacității de cazare, dar scădere a numărului de turiști români
În primul semestru al anului 2026, capacitatea totală de cazare turistică din România a înregistrat o creștere de 4,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, deși gradul de ocupare rămâne scăzut la nivel național. În timp ce oferta de unități de cazare s-a extins, numărul de turiști români a continuat să scadă, lăsând multiple spații goale.
Structura pieței de cazare și distribuția pe tipuri
Hotelurile rămân forma principală de cazare, reprezentând 49,7% din capacitatea totală. Apartamentele și camerele de închiriat contribuie cu 15,7%, pensiunile agroturistice cu 14,3%, iar pensiunile turistice cu 8,7%. Alte categorii, precum vile și hosteluri, ocupă părți mai mici din ofertă.
Gradul mediu de ocupare la nivel național este de 22,8%. Mai mult de trei sferturi dintre locurile de cazare rămân neutilizate, în ciuda creșterii ofertei.
Performanța în zonele turistice
Cele mai mari ritmuri de utilizare se înregistrează în centrele urbane și stațiunile balneare. În marile orașe, indicele de ocupare atinge 30,6%, fiind influențat în principal de turismul de afaceri. Stațiunile balneare au o rată de ocupare de 35,1% în hoteluri și 25,7% în moteluri.
Pe litoral, în orașul Constanța și zonele apropiate, gradul de ocupare în hoteluri este de 24,6%. În același timp, cazările alternative precum căsuțele turistice și vilele sunt mai solicitate decât hotelurile, cu rate de ocupare de 30,4% și, respectiv, 28%.
Zonele cu cele mai slabe performanțe
Turismul montan și rural înregistrează cele mai scăzute grade de utilizare. În zonele montane, utilizarea medie este de 17,3%, iar în zonele rurale, 14,7%. Pensiunile agroturistice montane au o rată de ocupare de 11,4%, în timp ce pe traseele turistice, această valoare ajunge la 10,8%.
Satele de vacanță montane excelează printr-o ocupare de 46,2%, fiind o excepție în zona montană.
Diferențe între tipurile de cazare
Gradul de ocupare variază semnificativ în funcție de tipul de structură de cazare. Satele de vacanță înregistrează cea mai mare medie națională, de 36,2%, urmate de spațiile de cazare de pe nave, cu 34,3%. Hotelurile au o rată de ocupare de 31,4%.
Campingurile și hanurile sunt în cele mai slabe condiții, cu 4,8% și, respectiv, 7,2%. În Delta Dunării, pensiunile turistice înregistrează o utilizare de doar 8,2%, față de media regională de 18,5%.
Provocări și perspective pentru turismul intern
Deși oferta de cazare crește, interesul românilor pentru turismul intern scade. Această situație duce la un număr mare de locuri neocupate în multe zone. Diferențele între zonele turistice și tipurile de cazare evidențiază dezechilibre în sectorul turistic autohton.
Turismul rural și montan sunt cele mai afectate, ceea ce impune operatorilor locali strategii pentru atragerea mai multor vizitatori, având în vedere și cererea crescută din partea turiștilor străini.
