NATO a anunțat marți, în Ankara, contracte de armament în valoare de zeci de miliarde de dolari, în contextul summitului de la finalul căruia s-au adoptat măsuri pentru creșterea cheltuielilor militare ale aliaților. În același timp, președintele SUA, Donald Trump, și-a exprimat dezamăgirea față de performanța Alianței și a menționat intenția de a prelua controlul asupra Groenlandei, accentuând tensiunile din cadrul NATO.
Evenimentul de la Ankara și deciziile militare
Reuniunea continuă și în a doua zi cu discuții despre cheltuielile militare, Ucraina, Iran și situația geopolitică. Liderii urmăresc întărirea unității după un an dificil, caracterizat de nemulțumiri și fisuri în alianță.
Liderii din NATO au semnat acorduri pentru achiziții strategice de echipamente, inclusiv drone de supraveghere de la Northrop Grumman și avioane de tip GlobalEye de la Saab, în estimarea că aceste investiții să depășească suma de 50 de miliarde de dolari. România, prin președintele Nicușor Dan, a anunțat oficial că va găzdui unul dintre birourile regionale ale Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, un nou instrument de finanțare pentru investiții în domeniu.
Declarații ale liderilor și tensiuni internaționale
Președintele Donald Trump a criticat dur aliații europeni, reproșându-le lipsa de sprijin în războiul contra Iranului și afirmând că a fost foarte dezamăgit de NATO. El a menționat că nu s-ar fi implicat în cadrul summitului dacă relațiile cordiale cu liderul turc Recep Tayyip Erdogan nu ar fi fost favorabile și a indicat posibilitatea de a retrage trupele din Europa.
Trump a recunoscut că a discutat cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski despre încheierea conflictului ruso-ucrainean, exprimând speranța că se va ajunge la un acord în curând. Afirmă că ambii lideri doresc o soluție și consideră că războiul a durat prea mult.
De asemenea, președintele american a anunțat că va ridica sancțiunile impuse Turciei în 2020, ca urmare a achiziției de sisteme rusești de apărare aeriană. El a spus că va evalua vânzarea de avioane F-35 către Turcia, menționând că țara are o loialitate mai mare față de NATO decât alte state membre.
Premierul turc Erdogan urmează să primească această propunere și a fost declarat interesul pentru oportunitatea de a cumpăra avioane de vânătoare F-35. Anunțul reprezintă o potențială relaxare a tensiunilor istorice dintre cele două țări.
Reacții și inițiative europene
Mark Rutte, secretar general al NATO, a afirmat că țările europene au crescut cheltuielile de apărare într-un mod „uluitoare”, semn că se încearcă o „revoluție” în domeniul industriei de apărare. În cadrul unui forum, Rutte a prezentat acorduri în valoare estimată la minimum 50 de miliarde de dolari, pentru achiziții precum drone și avioane de supraveghere.
Între acestea, achiziția de avioane de supraveghere GlobalEye de la Saab a avut o reacție favorabilă din partea investitorilor, acțiunile companiei suferind o creștere de peste 5%. În același timp, guvernele europene, inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania, se angajează să cheltuiască peste 50 de miliarde de dolari în următorii 10 ani pentru dezvoltarea armamentului de precizie cu rază lungă de acțiune. Premierul britanic, Keir Starmer, a menționat că va prezenta acest demers miercuri la Ankara, în cadrul unei declarații comune.
Sectorul european de apărare, criticat pentru fragmentare și birocrație, urmează să beneficieze de o mai mare coordonare, în contextul intenției de a reduce dependența de arme și tehnologii americane. Creșterea economică slabă și costurile sociale au complicat deciziile de alocare a fondurilor pentru apărare în Europa.
Relația dintre NATO și conflictele regionale
De la declanșarea războiului în Ucraina, NATO își reafirmă sprijinul pentru Ucraina, însă aderarea acesteia la alianță continuă să fie un subiect de controverse, în ciuda avansurilor militare și a expertizei acumulate. Liderul ucrainean Zelenski a declarat că Ucraina poate oferi NATO capacități militare „extraordinare” și a reafirmat dorința de a deveni membru.
Președintele Zelenski a îndemnat NATO să sprijine mai ferm apărarea aeriană a Ucrainei și a solicitat mai multe rachete interceptoare Patriot, având în vedere înmulțirea atacurilor cu rachete ale Rusiei, inclusiv cu rachete balistice și hipersonice. El a subliniat necesitatea ca NATO să-și intensifice eforturile în domeniu și să sprijine producția de tehnologii precum licențele pentru rachetele Patriot.
Rusia continuă acțiunile militare asupra orașelor din Ucraina, în ultimele zile lovind regiunea Kiev cu rachete și drone, rezultând cel puțin 28 de morți și indicând lipsa interceptoriilor de apărare aeriană fabricate în SUA.
Oficialii europeni și estadoșele membre NATO, inclusiv Danemarca, francezii, germanii și românii, reafirmă angajamentul de a susține Ucraina, în pofida divergențelor cu Washingtonul și a tensiunilor generate de preocupările legate de suveranitatea națională și de controversele din regiune.
Uniunea și provocările militare globale
Intrarea în procesul de consolidare a apărării și investițiile în sisteme militare trebuie să țină cont și de contextul global, marcat de prezența Chinei, Coreei de Nord, Iranului și de amenințările regionale. În acest sens, NATO a încheiat acorduri pentru dezvoltarea unui fond de finanțare, denumit DSRB, menit să extindă accesul la capital pentru statelor membre.
Semnatarii Declarației din cadrul summitului au subliniat că banca își propune să fie complementară altor instrumente și să devină operațională până în 2027, pentru a sprijini investițiile în apărare, securitate și reziliență în regiune.
Consolidarea capacităților militare prin astfel de inițiative și achiziții, precum și sprijinul pentru Ucraina, indică o continuare a eforturilor NATO de adaptare la noile provocări, în timp ce tensiunile cu Rusia rămân o preocupare majoră pentru alianță.
