România conduce în Uniunea Europeană în privința procentului de pensionari activi care continuă să lucreze din motive financiare, fiind la 54,3%. Acest procent este aproape dublu față de media europeană de 28,6%, ceea ce indică o presiune financiară accentuată pentru o parte semnificativă dintre pensionarii români care trebuie să își suplimenteze venitul lunar pentru a face față cheltuielilor curente.
Prevalența motivelor financiare printre pensionarii activi din România
Procentul indică ponderea pensionarilor care rămân în câmpul muncii pentru a plăti facturile și cheltuielile esențiale, nu neapărat dorința de a lucra din plăcere sau pentru involvarea socială. În statistici, 54,3% dintre pensionarii români care continuă să fie activi spun că acest lucru se datorează necesității financiare, nu pasiunii pentru muncă.
În comparație, Grecia și alte state din Europa Centrală și de Est înregistrează procente similare, precum Bulgaria cu 53,6%, sau Croația, unde se atinge 48,2%. Alte state cu un procent ridicat de pensionari activi motivați de dificultăți financiare sunt Portugalia (39%), Ungaria (38,1%), Franța (37,7%) și Germania (35,8%).
Impactul pensiei asupra bugetului pensionarilor
Venitul lunar provenit din pensie adesea nu acoperă toate cheltuielile obligatorii, mai ales pentru persoanele singure cu cheltuieli pentru întreținere, medicamente sau chirie. Pentru astfel de pensionari, muncă part-time sau continuarea activității după pensionare reprezintă o sursă de venit suplimentar.
Cheltuielile cu medicamentele și utilitățile fac ca diferența dintre un buget echilibrat și acumularea datoriilor să fie sensibilă. În condițiile în care pensia este modestă, câteva sute sau chiar câteva mii de lei din muncă pot asigura un nivel de trai mai stabil. Situatia devine și mai dificilă pentru cei fără locuință proprie, pentru cei care susțin financiar membri ai familiei sau pentru cei cu cheltuieli medicale constante.
Diferențe între România și alte țări europene
În statele cu venituri ridicate din UE, procentul pensionarilor care continuă să lucrează din motive financiare este semnificativ mai scăzut. La nivel european, 12,9% dintre pensionari rămân activi în primele șase luni de după pensionare, dar din motive diferite.
Majoritatea aleg să lucreze din plăcere sau pentru implicare socială, procentul indicând 36,3%. Doar 28,6% motivează continuarea activității din cauza dificultăților financiare. Astfel, pentru pensionarii din aceste țări, munca post-pensionare poate fi un mod de a-și menține stilul de viață, nu o necesitate strict economică.
Context regional: probleme comune în Europa Centrală și de Est
Rezultatele arată o tendință regională în Europa, unde veniturile din pensii fiind mai mici, iar economiile personale mai reduse, mulți pensionari continuă să muncească pentru a susține cheltuielile. Inflația accentuează această vulnerabilitate, scumpirile afectând în mod direct bugetele reduse ale vârstnicilor.
În Bulgaria, pensiile medii relativ mici, efectele inflației, diferențele de venituri față de țările vest-europene și nivelul mai scăzut al economiilor personale explică această situație. Aceste aspecte sunt valabile și pentru România.
Motivul principal pentru munca după pensionare în România
Diferența majoră între Europa de Est și cea de Vest constă în motivul continuării activității: în vest, alegerea pentru satisfacție personală sau socializare prevalează, în timp ce în România și alte țări din est, nevoia de bani rămâne principalul factor.
Datorită acestei situații, România ocupă primul loc în clasamentul european al pensionarilor activi care lucrează din motive financiare. Pentru o parte semnificativă a vârstnicilor, munca după pensionare nu reprezintă un complement, ci o necesitate pentru menținerea unui nivel minim de trai.
