Elevii de la profilul uman și de la anumite specializări vocaționale au susținut miercuri, 1 iulie, proba scrisă la Istorie în cadrul Bacalaureatului 2026. Deși subiectele au fost considerate generoase, profesorul Andrei Avram de la Colegiul „Sfântul Sava” din București atrage atenția asupra unor cerințe care necesitau atenție la formulare și structură, pentru a evita pierderea punctelor.
Subiectele la Istorie BAC 2026
Temele principale au abordat Convenția de la Paris din 1858, reformele lui Alexandru Ioan Cuza, întemeierea și consolidarea Moldovei, precum și evoluția politică a României în a doua jumătate a secolului XX. La nivelul celor trei subiecte, cerințele au fost formulate astfel:
– Subiectul I a implicat analiza a două surse despre Convenția de la Paris, Unirea Principatelor și domnia lui Cuza.
– Subiectul II s-a axat pe întemeierea Moldovei în Evul Mediu, cu referiri la Daco, Bogdan, Lațcu și Petru I Mușat.
– Subiectul III a fost despre evoluția politică a României în perioada 1948–1989, fiind nevoie de un eseu structurat.
Rezultatele și recomandările profesorului Andrei Avram
Profesorul a explicat variantele corecte și aspectele potențial „capcană” pentru elevi. Baremul oficial urmează să fie publicat de Ministerul Educației la ora 15:00. În analiza celor trei subiecte, el a subliniat principalele cerințe și greșelile frecvente.
Detalii despre primul subiect
Cerința 1 solicita identificarea constituției menționate în sursa B, fiind unul dintre exercițiile cu un singur răspuns corect. În cerința a doua, elevii trebuiau să extragă o informație referitoare la domn din sursa A, fie reformulând, fie citând textul. La cerința a treia, trebuiau să menționeze două spații istorice comune ambelor surse, corect fiind Țara Românească și Moldova.
La cerința a patra, răspunsul era simplu, informația fiind în sursa A. La exercițiul referitor la relația cauzală, utilizarea conectorului „ca urmare” era un indiciu important pentru stabilirea cauzei și efectului, de exemplu: legea din 1863 a trecut averile mănăstirești în proprietatea statului, iar efectul a fost transformarea a aproximativ un sfert din teritoriu în patrimoniu statal.
Pentru cerința a șasea, elevii trebuiau să menționeze două fapte istorice din perioada 1866–1886 despre România, cu posibilitatea de a alege exemple precum adoptarea Constituției din 1866 sau participarea în Războiul ruso-turc din 1877. Cerința finală cerea identificarea unei asemănări între două acțiuni ale României între 1917 și 1920, precum implicarea în acțiuni militare cu caracter internațional, exemplu fiind participarea alături de Antantă.
Profesorul a evidențiat că elevii trebuie să se concentreze pe formularea corectă și pe respectarea cerinței privind asemănarea, nu doar pe prezentarea evenimentelor.
Detalii despre al doilea subiect al probei
În partea a doua, sursa avea legătură cu întemeierea și consolidarea Moldovei medievale. Răspunsurile erau direct în text, dar atentă trebuia să fie și formularea argumentelor. Exercițiul de formulare a unui punct de vedere presupunea susținerea clară a opiniei, cu minimum două citate relevante din sursă. Mulți elevi au pierdut puncte din cauza emoțiilor, în special la acest exercițiu.
Ultimul exercițiu din acest subiect cerea argumentarea participării României la acțiuni militare antiotomane între 1917 și 1920. Exemple corecte incluse atacul de noapte de la Târgoviște, bătălia de la Vaslui, campania lungă, cruciada de la Varna sau acțiuni conduse de Iancu de Hunedoara. Răspunsurile trebuiau să se concentreze pe similaritatea acțiunilor militare.
Ultimul subiect – construcția eseului
Elevii au avut de redactat un eseu despre evoluția politică a României în a doua jumătate a secolului XX, acoperind regimul comunist, relațiile internaționale în Războiul Rece și revenirea la democrație după 1989. În această parte, singurul răspuns corect era referirea la Constituția din 1952, însă elevii trebuiau să urmeze structura cerută: menționarea constituției și susținerea acesteia cu conectori logici.
Profesorul a notat că aceste cerințe au fost accesibile pentru cei pregătiți temeinic, iar răspunsurile erau clare dacă elevii respectau indicațiile de structură și formulare.
Examenul continuă cu publicarea oficială a baremelor și subiectelor de către Ministerul Educației.