România se află în pragul unei posibile retrogradări a ratingului de credit, o decizie care depinde de evoluția legii salarizării și de absorția fondurilor europene din PNRR. În prezent, ratingul suveran se menține la BBB- cu perspectivă negativă, ultima treaptă înainte de a fi considerată stat nerecomandat investițiilor.
Factori care pot influența retrogradarea
Potrivit lui Adrian Codirlașu, președintele CFA România, există o probabilitate de 40% ca ratingul să fie retrogradat în categoria Junk. Aceasta depinde de modul în care va fi elaborată legea salarizării bugetare în Parlament. Dacă forma legii va avea un impact nesustenabil, aceasta ar putea împinge ratingul în zona junk.
Codirlașu amintește de exemplul din 2008, când majorările de salarii ale bugetarilor, deși nu au avut loc, au fost votate legislativ și au condus la retrogradarea României de către agențiile de rating. El avertizează că istoria se poate repeta dacă actuala situație fiscală nu va fi gestionată corespunzător.
Absorția fondurilor europene și riscurile fiscale
O altă variantă ce poate duce la retrogradare vizează dificultățile în absorbția fondurilor din PNRR. Bugetul național, estimat la 20 de miliarde de euro, include 10 miliarde de euro proveniți din PNRR. Netransmiterea sau nerealizarea acestor proiecte poate avea consecințe negative asupra ratingului de țară, conform afirmațiilor lui Adrian Codirlașu.
El subliniază că, dacă România nu va putea absorbi fondurile europene, urgența financiară și ratingul suveran pot fi afectate.
Perspectivele economice și evoluția ratingului
Economista-șefă a UniCredit Bank, Anca Negrescu, menționează că, în prezent, există o probabilitate mare ca agențiile de rating să reitereze nivelul BBB- în cadrul revizuirilor anuale programate.
Prima revizie este planificată pentru 31 iulie 2026 de către Fitch Ratings, urmată de 7 august de către Moody’s Ratings. O a treia reevaluare este așteptată în luna octombrie, dar data nu a fost anunțată oficial. În cazul în care ratingul nu va fi modificat, România va rămâne tot în categoria investment grade.
Negrescu explică că evoluția prognozei de creștere economică pentru 2026 este de 0,2%, față de 1,0% anterior, din cauza unui început de an mai slab. Cu toate acestea, pentru 2027, prognoza de creștere a fost menținută la 2,3%.
Factori de stabilitate și recomandări
Analista subliniază că progresul în ajustarea fiscală pune România pe o traiectorie favorabilă, deși riscurile pentru anul 2027 rămân. Nu există așteptări de retrogradare în această vară, iar agențiile de rating vor probabil să reitereze poziția actuală.
Specialiștii consideră esențială asigurarea surselor de finanțare pentru relansarea creșterii economice. Radu Crăciun, vicepreședinte al asociației administratorilor independenți, subliniază că diversificarea și eficientizarea finanțării prin capital privat, credite și fonduri europene pot îmbunătăți percepția agențiilor de rating asupra stabilității financiare a țării.
Pentru moment, România continuă să își gestioneze bugetul în condițiile impuse și monitorizează evoluțiile legislative și economice ce pot influența ratingul suveran.
