România se confruntă cu un deficit dublu în adoptarea și implementarea tehnologiei AI în mediul de afaceri, potrivit unui raport recent. În timp ce doar 5,2% dintre companiile cu cel puțin 10 angajați utilizează tehnologiile AI, media europeană fiind de aproximativ 20%, țara trebuie să facă un efort semnificativ pentru a recupera diferența.
Starea actuală a adoptării AI în România
Numai o mică parte din companiile românești folosesc AI în mod sistematic, iar utilizarea sa este predominat individual, precum scrierea rapidă a e-mailurilor sau rezumarea documentelor. Experți afirmă că simpla utilizare de instrumente precum ChatGPT sau Claude nu echivalează cu o transformare organizațională profundă.
Unele companii folosesc AI pentru sarcini administrative sau de raportare, însă nu beneficiează de impactul transformator asupra proceselor de business. Studiile indică faptul că doar 6% dintre organizațiile aflate în primele etape de adopție raportează valoare economică clară din utilizarea AI, în comparație cu 32% în alte țări UE.
Necesarul schimbării organizaționale
Deși peste 70% dintre respondenți consideră că sunt pregătiți pentru utilizarea AI la nivel personal, doar 27% cred că organizațiile lor sunt pregătite pentru transformare. Experții spun că diferența relevă dificultățile în reorganizarea fluxurilor de lucru și proceselor interne.
Mai mult, pregătirea organizațională are o influență de aproape două ori mai mare asupra obținerii de valoare din AI decât pregătirea individuală. În practică, schimbările administrative și procesele interne reprezintă adevărata provocare în procesul de integrare a AI.
Rolul managementului intermediar în transformare
Managerii operaționali și specialiștii de la nivel mediu reprezintă o componentă cheie în accelerarea adoptării AI. În loc să fie doar informați despre necesitatea implementării, aceștia trebuie să identifice activitățile repetitive și consumatoare de timp, unde AI poate avea aplicabilitate practică.
Autorii analizei recomandă abordarea directă a problemelor legate de procese redundante, precum pregătirea rapoartelor, gestionarea documentelor sau fluxurile de aprobare, ca puncte de început în transformarea digitală a companiei.
Pași concreți pentru companii
Pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), recomandarea este să nu înceapă cu un număr mare de aplicații AI, ci cu trei procese cheie. Exemplele includ raportarea săptămânală a vânzărilor, răspunsurile către clienți sau gestionarea notițelor din ședințe.
Implementarea trebuie să fie documentată, simplificată și automatizată, cu evaluarea clară a rezultatelor, cum ar fi economisirea de ore sau reducerea erorilor. În acest mod, rezultatele se pot repeta și extinde la alte fluxuri.
Aspecte legislative și responsabilitate
Un alt punct central îl reprezintă responsabilitatea în utilizarea AI, în contextul intrării în aplicare a regulamentului AI Act, care devine aplicabil în mare parte din 2 august 2026. Acesta stabilește termene diferite pentru sistemele cu risc ridicat, fiind un cadru important pentru responsabilitatea legală a implementărilor.
Specialiștii atrag atenția că succesul în digitalizare nu se măsoară doar prin numărul de firme care declară că folosesc AI, ci prin efectul acestei tehnologii asupra proceselor și deciziilor organizației. Eliminarea procedurilor inutile, decizii mai rapide și utilizarea optimă a datelor sunt indicațiile concrete ale unei implementări reușite.
Provocări și oportunități
Saltul de la utilizarea experimentală a AI la o schimbare semnificativă în modul de lucru este dificil, însă esențial. În trecut, progresul tehnologic a fost intensificat de reorganizarea proceselor în jurul noilor tehnologii, precum a fost cazul cu motorul electric.
Autorii recomandă ca transformarea să înceapă din interiorul organizațiilor, prin identificarea activităților repetitive și a celor care consumă cel mai mult timp, pentru a iniția proiecte de AI specifice. Exploitarea acestei oportunități depinde de implicarea middle managementului în procesul de schimbare.
ICDL România, organismul național responsabil cu coordonarea standardului internațional ICDL, subliniază importanța unei abordări responsabile și strategice în procesul de digitalizare și adoptare a AI.
