România se află pe locul patru în clasamentul țărilor europene după nivelul datoriei publice și dobânzilor aferente, fiind devansată de Italia, Ungaria și Grecia, relevă ultimul studiu al Băncii Naționale a României (BNR). Această poziție a fost atinsă într-un interval de doar șase ani, timp în care România nu se afla încă în acest clasament.
Creșterea vitezei de urcare în clasament
În urma cu șase ani, datoria publică comparativ cu PIB-ul era sub pragul de 60%. În prezent, aceasta a depășit acest nivel, ajungând la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru al anului 2026. Valoarea a crescut de la 59,3% la începutul verii și continuă tendința ascendentă din ultimii ani.
Dobânzile pentru datorii publice au început și ele să crească. Economiștii estimează că costurile de împrumut ale României depășesc 3% din PIB, fiind peste nivelul de 2,90%. În raport cu bundul german, de 3,52%, costurile românești se situează aproape de 7%.
Costurile de împrumut și riscurile financiare
Dobânda la titlurile de stat americane pe 10 ani este de 5,02%. Cu o primă de risc de circa 3% pentru România, costurile pentru împrumut ar putea ajunge peste 8%. La această valoare, România va trebui să mai emită cel puțin o nouă emisiune pe piețele externe, cu costuri mai mari.
Costurile de împrumut cresc pe fondul majorării dobânzilor mondiale, deciziile BCE și FED atrăgând după ele creșteri similare în dobânzile locale. Costurile de financare ale României ajung astfel la valori semnificative față de anii precedenți, afectând bugetul național.
Impactul asupra cheltuielilor și restricțiile fiscale
Depășirea pragului de 60% din PIB activează prevederi legale legate de gestionarea cheltuielilor publice. Conform legii responsabilității fiscal-bugetare, această situație restricționează măsurile care ar putea majora cheltuielile totale de personal sau cele destinate asistenței sociale.
Guvernul nu poate adopta măsuri de creștere a cheltuielilor fundamentale dacă datoria rămâne peste 60%. Ministerul Finanțelor estimează o creștere a datoriei până în 2028, când ar putea ajunge la 63,9% din PIB.
Consecințe și măsuri legale
Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede un mecanism gradual de intervenție. La depășirea pragului de 45%, urmează măsuri pentru reducerea ponderii datoriei în PIB și restricții privind cheltuielile. La peste 60%, restricțiile devin mai stricte, inclusiv asupra cheltuielilor cu salariile și asistența socială.
Guvernul nu poate aproba măsuri care să ducă la majorarea acestor cheltuieli dacă nivelul datoriei depășește 60%. Conform ultimelor date, datoria publică a României continuă să se situeze peste acest prag, fiind un indicator de stabilitate fiscală sub presiune.
