Summitul NATO de la Ankara, programat pentru 7 și 8 iulie, va reuni liderii celor 32 de state membre, inclusiv președintele Statelor Unite, Donald Trump. Principalul scop al reuniunii este consolidarea angajamentelor pentru investiții și dezvoltarea capabilităților militare ale alianței.
Teme principale ale discuțiilor
Întâlnirea vizează transformarea angajamentelor în investiții concrete în echipamente și tehnologii militare. România va aborda probleme legate de modernizarea sistemelor de supraveghere maritimă, extinderea misiunii de deminare din Marea Neagră împreună cu Turcia și Bulgaria, precum și întârzierile în livrarea echipamentelor militare americane.
De asemenea, va continua sprijinul financiar pentru Ucraina și Republica Moldova. Problemele de securitate la frontiera estică a NATO vor fi prioritizate, inclusiv incidente cu drone produse în apropierea sau pe teritoriul românesc.
Incidentul de la Constanța
România va aduce în discuție cazul incidentului cu dronă de la Constanța. Delegația română intenționează să utilizeze aceste incidente pentru a evidenția vulnerabilitățile în detectarea și interceptarea dronelor care zboară la altitudini foarte mici. Fragmentelor de drone găsite în apropierea frontierei cu Ucraina le va fi acordată o atenție deosebită.
Sursele precizează că Bucureștiul vrea să atragă atenția asupra riscurilor reale generate de aceste incidente, care nu mai sunt considerate teoretice.
Proiecte antidrone și capacități temporare
Discuțiile cu aliații vizează soluții temporare pentru apărare împotriva dronelor, până la dezvoltarea unor sisteme permanente. Sursele indică că proiectele majore pentru sisteme antidrone ar putea deveni operaționale între 2029 și 2030.
De aceea, România caută să disloce capabilități mai rapide pe flancul estic al NATO, pentru a contracara această amenințare în timp util.
Sprijin din Slovacia și Spania
Printre opțiuni analizate se numără dislocarea unor radare din Slovacia pentru detectarea dronelor în apropierea teritoriului românesc. În plus, Spania și-a exprimat disponibilitatea de a trimite elicoptere pentru misiuni de interceptare și doborâre a dronelor.
Sursele descriu această promisiune ca fiind „foarte bună”, însă detaliile legate de operaționalizare și calendarul de dislocare urmează a fi stabilite.
Supravegherea maritime și extinderea misiunii de deminare
România va solicita sprijin pentru achiziționarea și integrarea de senzori care să monitorizeze rapid drone maritime, mine și alte amenințări la infrastructura portuară și energetică. În paralel, se lucrează la actualizarea Sistemului Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră (SCOMAR).
De asemenea, Guvernul român urmărește extinderea mandatului grupului naval de deminare din Marea Neagră, care include și participarea la protejarea infrastructurii critice, precum porturile, conductele și cablurile submarine.
Discuții privind proiectele europene și accesul partenerilor
La Ankara, vor fi abordate probleme legate de accesul companiilor turce și americane la proiectele europene din domeniul apărării. Discuțiile vizează modul în care participarea partenerilor non-europeni poate fi permisă, fără a compromite fondurile europene destinate industriei de apărare, pentru a respecta reglementările UE.
Aceasta este o chestiune importantă pentru România, având în vedere parteneriatele strategice cu Statele Unite și Turcia, precum și obligațiile privind programele europene de finanțare.
Întârzieri în livrările militare și incertitudini privind F-35
Un subiect de discuție îl reprezintă întârzierile în livrarea sistemelor militare comandate din Statele Unite. Sursele indică nemulțumiri ale mai multor state europene legate de neconcordanțele între calendarul stabilit și realizarea efectivă a livrărilor, afectând planificarea operativă a forțelor.
De asemenea, se analizează situația avioanelor F-35, pentru care inițial se prevedea livrarea către România în jurul anului 2030. Sursele afirmă că, momentan, nu există certitudini privind respectarea acestor termene, iar întreținerea avioanelor de generație a cincea este costisitoare.
Sprijin financiar pentru Ucraina și Republica Moldova
La Ankara, România analizează posibilitatea de a continua sprijinul financiar pentru Ucraina, cu o sumă aproximativă de 50 de milioane de euro, similar nivelului din anul anterior. România intenționează să sprijine și achizițiile de apărare ale celor două state, considerând securitatea lor esențială pentru stabilitatea regiunii și pentru securitatea flancului estic al NATO.
