Într-un interviu acordat cu ocazia evenimentului Google Cloud Day, reprezentantul companiei a discutat despre evoluția adoptării inteligenței artificiale în România, decalajul față de Europa Occidentală și pașii necesari pentru accelerarea utilizării acestei tehnologii în sectorul public și privat. În 2024, un raport Google estimează că adoptarea AI ar putea contribui cu 5% la creșterea PIB-ului României în urm decade dacă se intensifică implementarea, în timp ce o amânare de cinci ani în adoptare ar reduce această potențială creștere la 1%.
Evoluția adopției AI în România
Reprezentantul a semnalat că, în sectorul privat, se observă o creștere semnificativă în utilizarea inteligenței artificiale. Cel mai frecvent, companiile românești folosesc AI pentru programare, dezvoltatorii fiind implicați în scrierea și verificarea codului generat de AI. De asemenea, AI este utilizată în securitatea cibernetică și marketing, fiind vizibilă în campanii publicitare și în proiecte pentru sezonul de sărbători. Totodată, cererea pentru astfel de tehnologii a determinat participarea crescută la conferințe pe tema AI, cu oamenii interesați să afle despre modalități de aplicare și experiențele altor companii.
Proiecte pilot și exemple relevante
Un exemplu menționat este Orange, care a migrat datele către infrastructura cloud și acum folosește AI pentru diverse servicii și produse. Alte exemple sunt compania FlowX AI, activă în soluții financiare și câștigătoare pe piața globală, și companii din retail care utilizează masiv AI. Cu toate acestea, multe proiecte rămân confidențiale, fiind păstrate ca avantaj competitiv de către companii. În plus, sectorul public românesc are inițiative, precum sistemul SUMAL pentru automatizarea procesării documentelor legate de tăierile de lemn, care exemplifică potențialul de liderism al României în astfel de implementări.
Decalajul față de Europa și oportunitățile pentru România
Conform datelor din 2025, rata de utilizare a AI în companiile din România era de 5,2%, comparativ cu o medie de aproximativ 20% în Uniunea Europeană. Reprezentantul consideră însă această diferență o oportunitate, argumentând că țările din Vest au experimentat mai mult, iar România poate sări peste anumite etape și să avanseze direct spre cele mai avansate tehnologii. Această abordare ar permite o recuperare rapidă a decalajului și o extindere accelerată.
Ritmul de adoptare și factorii de restricție
Se observă o schimbare în comportamentul firmelor românești, odată cu creșterea interesului pentru AI la nivel global, de la reticență la adoptare rapidă. În ciuda acestui progres, reprezentantul consideră că România încă nu se mișcă suficient de repede și că trebuie intensificat efortul, atât la nivelul companiilor, cât și al politicilor guvernamentale. Lipsa unor proiecte majore recente, după exemplul SUMAL, indică necesitatea de politici publice mai ambițioase și de investiții masive în educație pentru a pregăti forța de muncă și funcționarii publici pentru utilizarea AI.
Investițiile în educație și potențialul de lideri tehnici
Reprezentantul subliniază că 70% din bugetul alocat proiectelor AI trebuie să fie dirijat către educație. Este esențial să se ofere oamenilor instrumente și cunoștințe pentru a putea transforma procese sau pentru a dezvolta soluții AI în interiorul organizațiilor. De exemplu, programul AI Leap, implementat în Estonia, a arătat că educația în domeniu poate fi extinsă de la liceu la nivel național. În România, mulți dintre inginerii și specialiștii AI de top lucrează pentru Google și alți giganți tehnologici, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru creșterea autonomiei tehnologice.
Impactul asupra PIB-ului și diferențe regionale
Estimările indică faptul că, dacă va fi accelerată adoptarea AI, creșterea PIB-ului României ar putea să atingă niveluri similare cu cele estimate de cercetarea Google, adică între 5 și 7% în următorul deceniu. Însă, în prezent, diferențele între sectorul privat românesc și cele din Europa Occidentală sunt evidente, cu companii vest-europene care adoptă tehnologiile mai rapid. În Europa de Est, Ucraina exemplifică un model mai dinamic, investind în integrarea AI în aplicațiile guvernamentale, pentru a oferi servicii mai eficiente cetățenilor.
Inițiative guvernamentale și experiența Ucrainei
Inițiativele guvernamentale, precum cele din Ucraina, arată o direcție în creștere. În Ucraina, AI este folosit pentru servicii guvernamentale accesibile pe dispozitive mobile, fără necesitatea vizitei la ghișeu, precum și pentru analize inteligente din datele statului. Aceasta reprezintă o diferență față de alte țări și un model care poate fi preluat și în alte contexte.
Pașii pentru către un viitor AI activ în România
Discuțiile cu autoritățile române indică un proces de colaborare continuă, însă reprezentantul atrage atenția asupra necesității de a trece de la experimentări la acțiuni concrete care să îmbunătățească viața cetățenilor. Exemplul din 2018 al proiectului SUMAL în domeniul tăierilor de lemn stă ca model pentru integrarea AI. Pentru a atinge potențialul, se impune crearea unei strategii naționale pe termen lung, axată pe educație și implementare rapidă.
În concluzie, reprezentantul evidențiază faptul că România are resursele și specialiștii pentru a deveni un jucător important în domeniul AI, important fiind angajamentul pentru politici publice ambițioase și investiții consistente în cercetare și educație.
