România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește verificarea informațiilor online de către populație, conform datelor Eurostat pentru anul 2025. Doar 18,2% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani din țară au declarat că au verificat informațiile întâlnite pe internet în cele trei luni anterioare sondajului, plasând România pe locul 25 în clasament, între Lituania și Grecia.
Comparatie europeană și poziția României
La nivelul UE, ponderea persoanelor care și-au verificat informațiile a fost de 29,2%. În acest context, România se află cu 11 puncte procentuale sub media europeană. Cele mai ridicate procente au fost înregistrate în Irlanda, cu 63,6%, urmată de Țările de Jos, cu 53,1%, și Luxemburg, cu 45,2%. Grecia, Lituania și România se află în capătul opus al clasamentului, cu 9,8%, 14,9% și, respectiv, 18,2%.
Detalii metodologice și limitele datelor
Cifra de 18,2% se referă la persoanele de 16-74 de ani, analizate pentru perioada celor trei luni dinaintea sondajului. Datele sunt obținute din cercetări realizate de institutele naționale de statistică, pe baza unui chestionar standardizat, utilizând eșantioane de populație. Rezultatele reflectă declarațiile participanților și nu provin din monitorizarea activităților online sau din verificarea efectivă a informațiilor.
Eurostat subliniază că actul de a declara verificarea unei informații nu înseamnă neapărat că persoana a reușit să distingă corect între adevăr și fals. Analiza Bitdefender din 2 octombrie 2026 evidențiază faptul că acest indicator măsoară numai verificarea declarată a conținutului, fără a evalua capacitatea de a recunoaște informațiile false.
Ce semnificație are procentul în condițiile actuale
Rezultatele nu implică că 81,8% dintre români cred ca adevărat tot ceea ce citesc online. Lipsa declarării unei verificări nu indică acceptarea unei știri false sau distribuirea acesteia. De asemenea, nu există informații despre tipul de conținut verificat, despre corectitudinea concluziilor sau despre nivelul de înțelegere a informațiilor.
Nu se poate asocia direct acest procent cu factori precum nivelul de educație, vârsta sau preferințele politice. Indicatorul se limitează la simpla declarație a verificării, fără a evalua procesul de discernământ față de informațiile de pe internet.
Pericolul interpretărilor și diferențele de context
Este esențial ca cititorii să înțeleagă că o statistică prezentată fără context poate induce în eroare. Datele referitoare la perioada de trei luni și la grupul de vârstă de 16-74 de ani trebuie citite ca indicatori ai comportamentului declarat, nu ai abilităților efective de discernământ.
Eurostat explică clar că aceste rezultate reflectă declarațiile participanților, nu o monitorizare a istoricului de navigare sau o testare a recunoașterii informațiilor false. În plus, un respondent poate afirma că a verificat o informație, dar nu înseamnă neapărat că a identificat corect falsurile sau a conștientizat dezinformarea.
Rezultate și implicații pentru România
Concluzia certă este că România se află printre statele UE cu cele mai mici proporții de persoane ce declară verificarea informațiilor online. Cu toate acestea, nu există date care să confirme dacă aceste persoane verifică în mod efectiv veridicitatea informațiilor sau dacă detectează în mod corect conținutul fals.
Și în cazul unor alte țări, precum Irlanda, o proporție de peste 60% de persoane declară că verifică informațiile, diferența fiind semnificativă. În România, procentul indică un comportament mai puțin frecvent în rândul populației adulte în fața informațiilor online.
Recomandări pentru verificarea informațiilor
Specialiștii recomandă să se evite distribuirea de informații neverosimile fără o verificare prealabilă. În ghidurile pentru informare corectă, se sugerează verificarea sursei mesajului, a autenticității site-ului și a confirmării din mai multe surse credibile. Observațiile observă, totodată, riscul de a fi induși în eroare de pagini care imită publicații recunoscute, cu modificări subtile ale domeniilor.
Rezultatele studiilor de acest tip subliniază necesitatea educației media și a dezvoltării unor abilități de discernământ în consumul de informații digitale.
