În perioada 8 octombrie – sfârșitul lunii noiembrie, unitatea 6 a centralei nucleare de la Kozlodui, în Bulgaria, va fi oprită pentru revizie planificată și realimentare cu combustibil. Această oprire reduce cu aproximativ 1.000 MW producția nucleară disponibilă în regiune, ceea ce afectează și sistemul energetic al României, care depinde în proporție semnificativă de energie importată din Bulgaria.
Impactul opririi reactorului și dinamica sistemului energetic regional
Producția la unitatea 5 de la Kozlodui continuă, însă capacitatea sa este condiționată de nivelul Dunării și de disponibilitatea apei tehnice necesare centralei. Astfel, întregul bilanț energetic al zonei devine mai vulnerabil, întrucât reducerea de circa 1.000 MW în producție înseamnă o scădere semnificativă a ofertei de energie nucleară pentru regiune.
Pentru România, această situație devine problematică în contextul creșterii cererii de energie electrică în orele de seară, perioadă în care consumul intern crește și dependența de importuri se accentuează. Sistemul național este deja aproape de limite în ceea ce privește capacitatea de a acoperi cererea, astfel încât orice reducere în producție în regiune poate duce la dificultăți în asigurarea consumului intern.
Dependenta de importuri și vulnerabilitatea sistemului regional
Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, avertizează că România importă masiv energie, în special din Bulgaria, pentru a satisface necesitățile interne. El precizează că exporturile Bulgariei către România pot ajunge la ordinul sutelor de MW în condiții normale, dar acestea pot fi influențate de situațiile de urgență ale altor vecini, cum ar fi Grecia, Serbia, Macedonia de Nord sau Turcia.
Dependența energetică a României devine mai evidentă în contextul opririi unității 6 de la Kozlodui, deoarece această reducere în producție intensifică presiunea asupra sistemului național, în condițiile în care consumul de seară și temperaturile mai scăzute cresc solicitarea de electricitate.
Estimări privind necesarul de importuri și scenarii în condiții de creștere a cererii
Conform analizei experților, România ar putea avea nevoie de importuri de până la 2.700 MW în perioadele de seară, pentru a acoperi cererea estimată de circa 7.600 MW. În condițiile în care producția internă este de aproximativ 4.900 MW, diferența trebuie acoperită din importuri, iar dacă aceasta nu este disponibilă, riscă să apară deficituri de aprovizionare.
Profilul recent al consumului indică valori de aproximativ 6.400–6.700 MW în România în orele de seară, față de 5.400–5.600 MW în Ungaria și circa 4.000 MW în Serbia. Totuși, aceste valori sunt baze istorice și nu prognoze pentru ziua de joi. În scenariile analizate, deficitul regional cumulativ poate ajunge la circa 6.400 MW dacă unitatea 6 de la Kozlodui nu reia funcționarea în următoarea perioadă.
Președintele AEI subliniază că, deși România poate acoperi majoritatea serilor din octombrie, anumite condiții meteorologice și tehnice pot reduce această marjă de siguranță. În plus, cerințele simultane ale mai multor state din regiune pentru energie pot intensifica dificultățile de aprovizionare.
Pregătiri, bilanțuri și măsuri de securitate energetică
Chisăliță afirmă că autoritățile nu au prezentat un bilanț clar al resurselor disponibile pentru perioadele critice, ceea ce afectează gestiunea riscurilor. El evidențiază că, având în vedere oprirea planificată a centralei de la Kozlodui, România trebuia să fie pregătită pentru această situație, inclusiv prin gestionarea costurilor și asigurarea rezervei de energie.
Accesul la o bază de date credibilă privind producția, importurile și măsurile de intervenție era crucial pentru a garanta securitatea energetică. În actualul context, lipsa unor astfel de informații operative reprezintă o vulnerabilitate, consideră expertul.
Posibile efecte asupra facturilor și costurilor pentru consumatori
Majorarea costurilor de achiziție a energiei în orele de vârf poate duce la o creștere de până la 100 de lei a facturilor pentru consumatorii casnici care consumă lunar 200 KWh. Creșterea este influențată de majorarea prețului la gazele naturale, utilizate pentru producerea energiei și de deprecierea monedei naționale.
Estimările indică o creștere de circa 0,25–0,50 lei per kWh, cu un reper mediu de +0,37 lei/kWh. În funcție de scenarii, factura unei gospodării poate crește cu 50, 74 sau 100 de lei lunar, corespunzător majorărilor de 16%, 22% sau 27%.
De remarcat că, pe termen mediu, scumpirea gazelor naturale va continua să influențeze și prețul electricității, deoarece acestea sunt strâns interconectate pe piața energiei din România.
Aceasta este situația actuală, în condițiile în care opoziția planificată a Unității 6 de la Kozlodui afectează fluxurile de energie în regiune și crește riscurile pentru stabilitatea sistemului energetic național.
