România poate avea pentru prima dată în istorie un minister dedicat exclusiv inteligenței artificiale, dacă viitorul Guvern va include această structură. Conform informațiilor publicate miercuri, 14 octombrie 2026, noul Cabinet ar urma să fie format din 17 ministere, un număr cu unul mai mult decât actualul. În cadrul negocierilor, se discută despre înființarea unui Minister pentru Comunicații și Inteligență Artificială, susținut de președintele Nicușor Dan, și încredințat unui tehnocrat. Numele pentru conducerea acestei instituții nu a fost încă anunțat.
Contextul înființării unui minister dedicat AI
Înființarea unui minister pentru inteligența artificială ar marca o schimbare semnificativă în organizarea administrației românești. Până acum, responsabilitățile legate de digitalizare și tehnologie au fost împărțite între mai multe instituții, precum ministerele de profil și Autoritatea pentru Digitalizarea României. Noua structură și-ar putea concentra atribuțiile și ar putea asigura o reprezentare directă a AI-ului la nivel guvernamental.
Conform surselor, varianta propusă în cadrul negocierilor are în vedere atribuirea portofoliului unui tehnocrat. Numele persoanei va fi stabilit după o decizie finală, care depinde de finalizarea negocierilor politice și de susținerea în Parlament. Lista finală a miniștrilor și programul de guvernare urmează a fi prezentate joi, 15 octombrie.
Responsabilitățile anticipate ale noului minister
Deși atribuțiile oficiale nu au fost încă anunțate, există un document strategic care indică principalele direcții. Este vorba despre Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale 2024–2027, aprobată în iulie 2024. Documentul prevede actiuni în cercetare, formarea de specialiști și integrarea tehnologiei în administrție și economie.
Un rol central al ministerului ar putea fi accelerarea utilizării AI în instituțiile publice. Aceasta include implementarea unor sisteme automate pentru gestionarea documentelor, identificarea erorilor în baze de date, facilitarea interacțiunii cetățenilor cu administrația și reducerea timpului pentru soluționarea solicitărilor. Aceste măsuri presupun infrastructură digitală funcțională și protecția datelor personale.
Ministerul ar putea sprijini, de asemenea, sectorul privat, în special companiile românești care activează în domeniul AI. Implementarea de politici pentru finanțarea cercetării, dezvoltarea infrastructurilor de calcul și susținerea startup-urilor sunt direcții incluse în strategiile naționale și europene. Rolul instituției ar putea fi acela de a coordona aceste activități, însă atribuțiile devin clarificate doar după adoptarea actelor normative.
În același timp, o provocare majoră va fi aplicarea regulamentului european privind inteligența artificială, cunoscut sub numele de AI Act. Legislația europeană introduce reguli pentru dezvoltarea și utilizarea sistemelor AI, cu interdicții pentru practici periculoase, obligații de transparență și cerințe speciale pentru aplicațiile cu risc ridicat. Unele prevederi sunt deja în vigoare în 2026, iar altele urmează să intre în aplicare până în 2028.
Pentru implementarea acestor reglementări, în România, Agenția Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a fost desemnată drept autoritate națională de supraveghere și punct de contact pentru aplicarea AI Act. În același timp, alte instituții cu responsabilități sectoriale, precum Banca Națională, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, vor avea roluri complementare. În aceste condiții, înființarea unui minister dedicat AI nu implică automat controlul total asupra sistemelor AI utilizate în România, relația cu alte autorități urmând a fi definită legislativ.
Necesitatea unui astfel de minister în contextul european
Crearea unui minister pentru inteligența artificială vine în contextul în care România întâmpină dificultăți în adoptarea tehnologiilor digitale, deși dispune de o infrastructură de internet fix performantă. În raportul Comisiei Europene privind Deceniul Digital 2026, țara noastră este recunoscută pentru conectivitate, dar are probleme în creșterea competențelor digitale și în nivelul de inovare a întreprinderilor mici și mijlocii.
Comisia Europeană recomandă clarificarea atribuțiilor instituțiilor implicate în domeniu și valorificarea infrastructurii dedicate cercetării AI. Crearea unui minister poate fi o soluție, dar numai dacă responsabilitățile sunt bine definite și obiectivele măsurabile. La nivel european, aproape 20% dintre companiile din UE utilizează AI, iar rata de adopție a crescut cu 48% în 2025 față de anul precedent.
România are dificultăți în implementarea soluțiilor digitale avansate în mediul de afaceri, în special în cazul IMM-urilor. Politicile pentru acces la infrastructură, finanțare și formare profesională pot influența competitivitatea sectorului economic.
Perspectiva socială este, de asemenea, relevantă. Potrivit Eurobarometrului pentru Deceniul Digital 2026, 64% dintre români consideră necesară o reglementare atentă a AI pentru siguranța utilizatorilor. Principalele îngrijorări includ lipsa pregătirii pentru utilizarea tehnologiei, protecția datelor personale și riscul dispariției locurilor de muncă.
În acest context, un ministru al Comunicațiilor și Inteligenței Artificiale trebuie să gestioneze atât promovarea tehnologiei, cât și protejarea cetățenilor și pregătirea forței de muncă. Răspunsul la aceste provocări va depinde de resursele și autoritatea pe care le va primi noul minister, dacă va fi înființat.
Pentru moment, rămâne de văzut dacă forma finală a Guvernului va conține această structură și dacă ea va putea produce schimbări concrete în domeniul inteligenței artificiale.
