Uniunea Europeană a reafirmat marți necesitatea reluării dialogului între Serbia și Kosovo, exprimându-și îngrijorarea față de declarațiile guvernului sârb privind reducerea debitului râului Ibar, informație relatată de Agenția EFE și preluată de Agerpres. Autoritățile comunitare au subliniat că astfel de măsuri pot complica procesul de normalizare a relațiilor dintre cele două părți.
Reacții oficiale și apeluri la dialog
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a declarat că declarațiile referitoare la posibile schimbări în debitul râului și măsurile aferente nu contribuie la obiectivul de a obține relații normale între Kosovo și Serbia. Ea a adăugat că progresul în dialogul dintre cele două părți este o condiție indispensabilă pentru parcursul european al fiecărei țări.
Hipper a reiterat că beneficiile unei soluții pașnice pot fi atinse exclusiv prin negocieri. În același timp, a evidențiat importanța dialogului ca premisă pentru orice avans în parcursul european al Serbiei și Kosovo.
Amenințări din partea Serbiei privind râul Ibar
Președintele serb, Aleksandar Vucic, a amenințat recent că va devia cursul râului Ibar, reducând debitul de apă care ajunge în Kosovo. Declarația sa vine ca răspuns la ceea ce a denunțat drept abuzuri împotriva minorității sârbe din fosta provincie.
Vucic a justificat această amenințare prin demolări ale locuințelor sârbești de pe malurile lacului Ujmani (Gazivode în limba sârbă), pe care Belgradul le consideră o formă de „uzurpare” a proprietăților minorității sârbo-kosovare.
Importanța râului Ibar pentru Kosovo
Râul Ibar își are izvoarele în Muntenegru și traversează Serbia înainte de a intra în Kosovo, unde se unesc cu lacul artificial Ujmani. Acest lac reprezintă o resursă strategică pentru republica kosovară, fiind esențial în aprovizionarea cu apă, irigații și producția de energie electrică.
Apele râului sunt utilizate intensiv în regiune pentru alimentarea cu resurse de bază și susținerea agriculturii locale.
Demolări și tensiuni legale în zona lacului Ujmani
Recent, Kosovo a demolat 17 clădiri deținute de sârbi pe malul lacului Ujmani, în luna iulie. Autoritățile kosovare au motivat aceste acțiuni prin privindile ilegale asupra terenurilor, care reprezintă zone importante din punct de vedere strategic pentru accesul la resursele de apă și energie.
Demolările au continuat în ciuda apelurilor UE și OSCE, care au cerut oprirea acestor măsuri și respectarea dreptului de proprietate și a procesului legal. Reprezentanții comunității internaționale au remarcat că procedurile legale nu sunt încă finalizate în aceste cazuri.
Contextul politic și pozițiile oficiale
Kosovo și-a declarat unilateral independența în 2008, fapt nerecunoscut de Serbia. În urma acestei decizii, relațiile dintre cele două părți au fost marcate de tensiuni, inclusiv în zonă lacului Ujmani, unde conflictele legate de proprietate, resurse și infrastructură continuă.
Belgradul nu acceptă suveranitatea Kosovo, menținând poziția de neîncunoaștere a statutului de stat al fostei provincii sârbe. Demolările și declarațiile politice rămân puncte sensibile în negocierile regionale.
