Reprezentanții S&P Global Ratings au transmis joi seara că nu vor face comentarii publice despre ratingul suveran al României înainte de publicarea deciziei din 2 octombrie, urmare a perioadei de pre-evaluare. Agenția va anunța atunci dacă ratingul țării va fi menținut în categoria recomandată investițiilor sau dacă va fi retrogradat la nivelul junk.
Procesul de evaluare și întâlnirile din București
Reprezentanții S&P vor ajunge la București la sfârșitul săptămânii pentru întâlniri cu oficialii Ministerului Finanțelor, conducerea BNR și alți reprezentanți ai instituțiilor naționale. Aceștia vor discuta aspecte legate de evoluțiile economice și politice din România, dar și de politicile fiscale și fiscale asumate de guvern.
Metodologia și criteriile de evaluare
Ratingurile suverane nu reprezintă o opinie a unui singur analist, ci sunt stabile de un comitet care analizează cinci domenii: instituțional, economic, extern, fiscal și monetar. Fiecare raport publicat oferă scoruri pentru aceste componente, precum și indicatori precum creșterea PIB-ului, datoriile publice, deficitele și costurile de finanțare.
Officialii S&P explică că evaluarea lor se bazează pe tendințe pe termen mediu și nu pe volatilitatea de scurtă durată a pieței. Aceștia analizează în mod constant date statistice naționale și internaționale, precum și studiile și previziunile proprii, pentru a avea o viziune completă asupra stării macroeconomice a fiecărei țări.
Influența evoluțiilor politice asupra ratingului
S&P evită să emită opinie despre situația politică în sine. În schimb, se concentrează pe impactul potențial al evoluțiilor politice asupra elaborării politicilor, asupra transparenței și eficacității instituțiilor și asupra implementării deciziilor.
Rezultatele acestor evaluări depind de capacitatea guvernului de a implementa măsuri, de stabilitatea politicii și de predictibilitatea procesului decizional, nu de contextul politic direct.
Indicatorii considerați esențiali pentru evaluare
Reprezentanții S&P afirmă că nu există un singur indicator decisiv pentru ratingul unei țări. Evaluarea se face printr-un set de parametri, precum creșterea economică, PIB-ul pe cap de locuitor, deficitul bugetar, datoria publică și costurile de finanțare.
Acești indicatori sunt analizați în mod cumulativ, iar raportul de rating arată scorurile pentru fiecare în parte, țările fiind evaluate pe tendințe pe termen mediu și pe răspunsurile politice la problemele economice.
Rolul fondurilor UE și riscurile asociate
Fondurile europene reprezintă un aspect important în profilul de credit al României și sunt atent urmărite de S&P. Agenția monitorizează dacă România va putea absorbi fondurile estimate pentru 2026–2027.
Blocajul politic sau întârzierile în absorbția fondurilor europene pot avea efecte negative asupra ratingului, chiar dacă obiectivele fiscale sunt îndeplinite. Pentru această perioadă, dacă fluxurile europene nu sunt atrase conform planului, perspectivele de creștere economică pot fi limitate, iar consolidarea fiscală și balanța de plăți pot fi afectate.
Deciziile anterioare și influența asupra ratingului
Inițial, Fitch a decis să retrogradeze ratingul României, dar după apeluri din partea autorităților române, a reconsiderat și a menținut ratingul. Ionuț Dumitru a precizat că autoritățile au reușit să convingă Fitch că retragerea ratingului nu este justificată.
În cazul S&P, decizia finală va fi anunțată pe 2 octombrie, după finalizarea evaluării și discuțiilor cu reprezentanții autorităților române.
