Serviciul Român de Informații (SRI) a confirmat că a fost consultat și a avut un rol în elaborarea proiectului de lege aflat în procedură de urgență la Senat, care ar extinde atribuțiile în domeniul securității naționale și a tehnologiei. În opinia SRI, digitalizarea și utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială pot fi relevante pentru activitatea sa, însă nu a oferit informații despre posibilele instrumente specifice pe care le-ar putea folosi, invocând secrete de stat.
Proiectul de lege, aflat în acest moment la Senat, răspunde unei inițiative legislative adoptate tacit de deputați și se află în proces de dezbatere. În expunerea de motive, documentul subliniază necesitatea adaptării la evoluțiile climatului de securitate european și euroatlantic, în contextul terorismului, migrației ilegale, amenințărilor hibride și cibernetice.
Prevederile principale ale proiectului permit autorităților cu atribuții în securitatea națională, inclusiv SRI și alte structuri, să creeze, dezvolte și să gestioneze aplicații, baze de date și sisteme informatice pentru activități în mediul online, în condițiile legii. Acestea pot prelucra date cu caracter personal, atât manual, cât și automat, utilizând tehnologii de inteligență artificială, dacă proiectul devine lege.
Un aspect important este obligativitatea verificării periodice, până la maximum cinci ani, a necesității păstrării datelor personale stocate de serviciile de informații. În același timp, serviciile trebuie să elimine datele care nu mai sunt relevante pentru securitatea națională, dacă nu au legătură cu vulnerabilități sau amenințări.
Controlul activităților acestor servicii se va realiza prin comisiile parlamentare permanente. Persoanele ale căror drepturi ar fi fost încălcate în mod suspect pot solicita verificări, iar comisiile pot cere explicații de la autoritățile implicate. Insă, în răspunsul dat, SRI a evitat să ofere detalii legate de sursele, metodele sau operațiunile desfășurate, motivând că acestea sunt secrete de stat.
SRI a confirmat că utilizează deja algoritmi de inteligență artificială în prezent, atribuindu-le un rol în activitatea sa, dar nu a specificat dacă folosește sau intenționează să folosească softuri precum Palantir, invocând din nou caracterul secret al mijloacelor în uz. Totodată, strategia națională de apărare pentru perioada 2025-2030 indică importanța integrării tehnologice, inclusiv AI, în activitatea serviciilor de informații.
Doi dintre inițiatorii legii, senatori AUR, și-au retras semnătura încă de a doua zi după publicarea articolului, explicând că au analizat proiectul și, din motive doctrinare și de evitare a concentrării de putere, au decis să nu continue susținerea sa. Este vorba despre avocații Nicolae Vlahu și Constantin Ciprian Iacob. Contactat de Snoop, Iacob a menționat că decizia a fost luată după o analiză amănunțită, nefiind de acord cu atribuirea de puteri și prerogative fără o justificare clară.
Deși comisiile juridică și de apărare din Senat aveau termen până pe 12 mai pentru prezentarea rapoartelor și amendamentelor, acestea nu au discutat încă proiectul, iar sursele indică faptul că dezbaterea va fi amânată. Este foarte probabil ca votul să fie amânat până după vacanța parlamentară.
Proiectul de lege are ca obiectiv adresarea la noile riscuri din spațiul de securitate european și internațional, precum și consolidarea capacităților de reacție a serviciilor de informații. În expunerea de motive, se menționează că legiferarea urmărește crearea unui cadru pentru dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor digitale, în special a algoritmilor AI, pentru combaterea terorismului, migrației ilegale și a amenințărilor hibride sau cibernetice. Totuși, documentul nu precizează explicit ce noi instrumente ar putea fi introduse în arsenalul serviciilor, dar indică intenția de a încorporarea progresului tehnologic în activitatea operațională.