România are cel mai redus nivel de bancarizare din Europa, dar și unele dintre cele mai ridicate grad de îndatorare ale companiilor, o situație contrariantă în contextul pieței financiare naționale. Analiza realizată de Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), evidențiază aceste aspecte, precum și influența statului în menținerea acestor parametri.
Starea actuală a intermedierii financiare în România
Nivelul creditului neguvernamental reprezintă doar 40% din PIB, o cifră semnificativ sub media europeană de 106%. România are cea mai scăzută rată de bancarizare dintre toate statele Uniunii Europene, fiind cu peste 10 puncte procentuale sub Polonia, următoarea țară în clasament. Sectorul financiar nebancar este de asemenea unul dintre cele mai reduse din UE.
Gradul de îndatorare al firmelor
Deși bancarizarea este scăzută, multe companii înregistrează niveluri ridicate ale datoriei. Acest lucru se datorează, în special, acelor surse alternative de finanțare, precum împrumuturile intra-grup și creditul comercial, care constituie o treime din sursele de finanțare ale firmelor. În schimb, creditele de la bănci și instituțiile financiare nebancare locale reprezintă mai puțin de o zecime din volumul total al finanțărilor.
Paradoxal, aceste firme sunt printre cele mai îndatorate din Europa, fapt cauzat în parte de preferința pentru surse de finanțare mai costisitoare sau mai ușor accesibile, precum împrumuturile interne din afara sistemului bancar. O treime dintre firme au active nete mai mici decât jumătate din capitalul social subscris, indicând deficiențe de capitalizare.
Impactul intervenției statului în finanțare
Principala cauză a progresului lent în bancarizare este, conform viceguvernatorului Marinescu, corelată cu nevoia stringentă a statului de a finanța cheltuielile publice. În cursul ultimilor ani, sectorul public a majorat semnificativ deținerile de titluri de stat, acestea atingând circa 230 miliarde de lei în primul trimestru al anului, de trei ori mai mult față de acum 10 ani. Băncile preferă plasarea lichidităților în titluri de stat, datorită randamentelor relativ mai bune și riscului mai redus comparativ cu creditarea companiilor și populației.
În același timp, creșterea ponderii titlurilor de stat în portofoliul băncilor a influențat negativ raportul credite/depozite, care a scăzut de la 86% în 2015 la 67% în martie 2026, indicând o reducere a creditării sectorului privat.
Deficiențe structurale și recomandări pentru dezvoltare
Marineasca subliniază că dezvoltarea sustenabilă a intermedierii financiare depinde de consolidarea disciplinei financiare și a guvernanței corporative, precum și de stabilitatea macroeconomică. Pentru îmbunătățirea acestei situații, sunt necesare eforturi conjugate: companiile trebuie să-și întărească capitalul și capacitatea de a susține proiecte viabile, sectorul bancar trebuie să sprijine investițiile mediului antreprenorial, iar statul trebuie să reducă dezechilibrele fiscale și să limiteze presiunea asupra datoriei publice.
Reformele trebuie implementate în mod coordonat și consecvent pentru a crea un mediu favorabil creșterii economice și pentru a permite reobjecționarea unei părți din resursele financiare de către sectorul privat. Doar astfel se pot crea oportunități noi de afaceri și locuri de muncă, iar economia poate reveni la o creștere robustă în următorii ani.
Diaqramul și analiza detaliată a situației prezentate de Cosmin Marinescu pot fi consultate online de către instituțiile interesate.
