Numărul cetățenilor străini cu permis de ședere în scop de muncă în România a ajuns la peste 148.000 la sfârșitul anului 2025, în creștere semnificativă față de anul anterior, conform datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Acest număr aproape s-a dublat față de situația din 2023, indicând o majorare accelerată a forței de muncă extracomunitare pe piața românească.
De unde provin cei mai mulți muncitori străini?
Din analiza economica.net rezultă că Nepalul rămâne țara de origine principală pentru cetățenii cu permis de ședere în scop de muncă în România, atât în 2022, cât și în 2023, 2024 și 2025. În același timp, creșterea numericului a fost observată pentru toate aceste perioade.
Diferențe în raportarea comunităților locale la muncitorii extracomunitari
Elena Panțiru, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, a indicat că percepția comunităților locale diferă în funcție de experiența anterioară cu migrația. Zonele cu migranți masivi plecați în străinătate, precum Spania și Italia, manifestă o atitudine mai tolerantă față de lucrătorii extracomunitari, fiind comprehendite și acceptate mai ușor.
Factori determinanți pentru acceptarea muncitorilor străini
Panțiru subliniază că atitudinea comunităților nu se formează în funcție de geografie, ci în funcție de experiența directă. În zonele unde există deficit de personal, precum șantiere sau restaurante, prezența muncitorilor străini este percepută ca o soluție, în timp ce în localitățile cu șomaj ridicat, poate genera resentimente, chiar dacă aceștia nu concurează pentru aceleași locuri de muncă.
Impactul vizibilității și al organizării locuințelor
Reacțiile comunităților locale sunt influențate de concentrația de muncitori străini. În localitățile mici, prezența a câțiva oameni aduși din alte țări schimbă radical peisajul și pot genera tensiuni. În orașele mari, prezența rămâne mai discretă și nu provocă reacții notabile.
Panțiru afirmă că, după un an de zile, comunitățile care inițial au avut o reacție rezervată au acceptat prezența migrantților, după ce au interacționat și au cunoscut aceste grupuri. Există și cazuri în care reacțiile s-au amplificat negativ, iar incidentele, chiar și izolate, sunt amplificate de social media.
Rolul angajatorilor în integrarea migranților
Angajatorii joacă un rol esențial în procesul de integrare, deși rareori acesta este explicit recunoscut. Firmele care asigură cazare decentă și explică regulile locale, când intervin pentru a preveni tensiunile, obțin rezultate mai bune. În schimb, practici precum cazarea grupurilor mari în spații improvizate și lipsa medierii pot genera conflicte care sunt apoi transferate opiniei publice.
Relația între regiuni și state de origine
Panțiru nu observe o compatibilitate psiho-culturală între anumite zone ale României și statele de origine ale migranților. În schimb, identifică corelații între profilul economic regional și profesia solicitată. De exemplu, zonele cu industrie textilă beneficiază de muncitori din state cu o tradiție în domeniu, iar cele cu șantiere navale atrag sudori din regiuni cu același specializări.
Concentrarea comunităților și efectul rețelelor
După stabilirea unui grup dintr-o anumită țară într-o anumită zonă, fluxul migrator continuă pe baza recomandărilor și a formării de rețele informale, precum magazine cu produse specifice sau locuri de rugăciune. Această concentrare creează o infrastructură care facilitează integrarea și conveniența pentru migranți.
Percepții și probleme în comunitățile mici
Tensiunile apar mai frecvent în localitățile mici, unde sosirea unui număr mic de migranți schimbă vizibil peisajul și stârnește reacții diverse. Reacțiile negative sunt amplificate de incidente izolate și de preluarea acestora pe rețelele sociale, influențând opinia publică pentru perioade lungi.
Panțiru afirmă că problemele nu sunt de natură culturală sau religioasă, ci rezultatele unor situații concrete, precum cazarea neadecvată și lipsa de dialog. Ea remarcă faptul că, în zonele cu un management corespunzător al angajatorilor, colaborarea cu comunitățile locale devine mai ușoară și conflictelor se pot evita.
Apariția și evoluția migrantilor
Numărul străinilor cu permis de ședere în scop de muncă a crescut semnificativ în ultimii ani, iar observatorii indică Nepalul ca fiind țara de origine dominantă în aceste fluxuri migratorii pentru România, din 2022 până în 2025.
Astfel, la finalul anului 2025, peste 148.000 de muncitori extracomunitari aveau drept de ședere pentru diverse activități lucrative în țară, cifre care reflectă o dinamică în creștere și o prezență tot mai vizibilă a acestor comunități în țara noastră.
