Noul studiu publicat în Nature Communications relevă o legătură directă între digestie și procesul de memorare, evidențiind rolul nervului vag în transmiterea semnalelor între intestin și creier. Cercetările au demonstrat că activitatea anumitor celule cerebrale și eliberarea neurotransmițătorului acetilcolină sunt influențate de consumul de alimente calorice, în special cele bogate în grăsimi și zahăr.
Nervul vag și comunicarea cu creierul
Nervul vag acționează ca o cale principală de transmitere a informațiilor de la tractul gastrointestinal la sistemul nervos central. După consumul unei mese nutritive, semnalul trimis din intestin urcă prin nervul vag la neuronii din septul median, o regiune cerebrală conectată la hipocamp. Hipocampul are rol în învățare, orientare spațială și consolidarea amintirilor.
Cercetătorii au descoperit că neuronii din septul medial eliberează acetilcolină în hipocamp, proces legat de atenție și memorie. Până acum, nu era clar dacă această eliberare putea fi influențată direct de evenimente din intestin. Studiul indică o conexiune directă între digestie și funcțiile cognitive.
Importanța caloriilor în activarea memoriei
Experimentele au implicat urmărirea activității celulelor cerebrale cu ajutorul fotometriei optice. Șobolani au primit soluții cu grăsimi, zahăr, sau lichide cu gust similar, dar cu conținut caloric diferit sau fără calorii.
S-a observat o creștere semnificativă în eliberarea de acetilcolină în hipocamp la animalele ce consumaseră alimente cu calorii, activitatea continuând și după masă. Soluțiile fără valoare energetică nu au declanșat același răspuns. Rezultatele sugerează că organismul reacționează nu doar la aspectul senzorial al alimentelor, ci și la nutrienții detectați în sistemul digestiv.
Când nervul vag a fost întrerupt sau neuronii care secretă acetilcolină au fost eliminați, activitatea hipocampului a scăzut, iar șobolanii au avut dificultăți în a rememora locul unde au mâncat. În acest mod, studiul arată implicația directă a digestiei în formarea memoriei.
Impactul dietei occidentale asupra funcției cognitive
Studiul a evidențiat diferențe semnificative în funcționarea circuitului nervos în cazul animalelor alimentate cu o dietă occidentală incluzând chipsuri, dulciuri cu unt de arahide și sirop de fructoză. La acești șobolani, activitatea dintre intestin, nervul vag și hipocamp s-a redus, iar problemele de memorie persistă chiar și după revenirea la o alimentație sănătoasă.
Rezultatele susțin ipoteza că mâncarea de tip junk food poate avea efecte negative asupra memoriei. Autorii studiului subliniază totuși că aceste concluzii nu confirmă că o anumită dietă poate preveni sau trata boli neurologice la oameni.
Implicații pentru bolile neurodegenerative
Descoperirea aduce noi perspective în cercetarea bolii Alzheimer, unde dereglarea semnalizării prin acetilcolină în hipocamp este una dintre modificările neurochimice timpurii. În prezent, cercetătorii explorează dacă stimularea nervului vag ar putea influența memoria și dacă această approach ar putea sprijini tratamentele destinată deteriorării cerebrale cauzate de Alzheimer.
Autorii avertizează că toate experimentele s-au efectuat pe șobolani masculi. Nu există până acum date certe referitoare la modul în care aceste mecanisme funcționează la oameni.
Studiul a fost publicat în Nature Communications și susține că modul în care alimentația afectează comunicarea dintre intestin și creier poate avea implicații în înțelegerea și tratarea afecțiunilor cognitive.
