Tim Câmpeanu, fost fotbalist de mici echipe din România, a fugit din țară în 1988 pentru a salva soția diagnosticată cu cancer în stadiu avansat
Tim Câmpeanu, fost atacant al Universității Cluj și membru al lotului Steaua București, a părăsit România comunistă în 1988 pentru a putea oferi soției sale, Nicole, tratament pentru cancer. Acțiunea a fost motivată de diagnosticarea cu melanom malign de gradul 4 a soției, care se agravase și pentru care medicii de la Spitalul Oncologic din Cluj i-au dat câteva luni de trăit.
Plecarea în secret și motivația personală
Câmpeanu a plecat din România în secret, cu o viză pentru o excursie la Paris, cu destinația finală Germania. Niște prieteni tunisieni au ajutat la tranzit, escortându-l până la aeroportul din Zagreb pentru zborul spre Tunis. Fotbalistul și soția sa au plecat cu o mașină Lada portocalie, fără a dezvălui intențiile reale celor din jur, inclusiv părinților.
În timpul drumului, un prieten tunisian, absolvent de facultate, i-a cerut să-l ducă împreună cu soția la aeroport, pentru a zbura spre Tunis. La întrebarea despre banii pe care îi aveau, Câmpeanu a spus că are 600 de mărci. Prietenul și soția au rămas surprinși când au descoperit că acesta avea peste 1.800 de dolari în total, economii pe care, ulterior, i-a returnat.
Livretul financiar și conflictele cu regimul comunist
Odată ajuns în Germania, Câmpeanu a depus cerere pentru reîntregirea familiei la Crucea Roșie în iulie 1988. În doar trei zile după sosire, a obținut cetățenie germană, facilități datorate originii soției și regulamentelor din acea perioadă.
El a încercat să-și continue cariera de fotbal, dar a fost suspendat de Federația Română de Fotbal și UEFA, ceea ce i-a blocat dreptul de a juca. A încercat să se transfere la cluburi din Germania, precum Nürnberg și Borussia Mönchengladbach, dar fără succes din cauza lipsei dezlegării de joc.
Contactul cu securitatea și întâlnirea din Germania
În primele săptămâni de la sosire, a fost contactat de reprezentanți ai Securității române. Într-un dialog pe autostradă, aceștia i-au cerut să se prezinte la un popas, Nivenheim, pentru o întâlnire.
Rudele și soția lui l-au sfătuit să nu se duca, temându-se de răpire sau întoarcere forțată. În pofida riscurilor, Câmpeanu a considerat că evitarea întâlnirii ar fi putut escalada situația și s-a prezentat, discutând aproximativ o oră cu doi reprezentanți, care încercau să-l convingă să revină în țară.
Durerea perioadei de adaptare și sfârșitul carierei sportive
Pentru a-și construi o viață legală în Germania, a depus cereri și s-a adaptat comunicării, începând cu expresii simple în limba germană și apoi învățând limba în patru ani. A avut nevoie de timp pentru a se integra social și pentru a găsi un loc de muncă.
În cariera sa de fotbal, Câmpeanu a evoluat în 277 de meciuri în prima ligă românească, înscriind 117 goluri, fiind golgeter în sezonul 1979-1980. În timp, a fost obligat să se oprească din activitate din cauza suspendării și nu a mai jucat la nivel înalt în Germania.
Severitatea relației cu autoritățile și consecințele pentru viața personală
În timpul șederii, a avut ocazia să se antreneze alături de jucători de top, precum Stefan Effenberg, dar actele și imposibilitatea de a obține drept de joc l-au menținut în afara competițiilor oficiale.
După câteva săptămâni de la sosire, a fost chemat de Securitate pentru o întâlnire care s-a desfășurat pe autostrada din Germania. Răspunsul său a fost ferm: nu s-a întors și nu și-a dorit să fie reținut sau forțat să revină în România.
„Le-am explicat motivele de ce am rămas și le-am spus că în niciun caz nu mă întorc, dar nici nu voi da în România sau în cineva. Eu am treaba mea de rezolvat aici în Germania”, a spus Câmpeanu.
Până în prezent, Câmpeanu trăiește în Germania, de aproape 38 de ani, având ca mesaj principal că soția sa trăiește, și-a păstrat integritatea și a reușit să depășească perioade dificile în condiții extrem de complicate.
