Atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, în apele teritoriale și spațiul aerian al României și Bulgariei, reflectă o intensificare a conflictului maritim și închid, potrivit discuțiilor diplomatice, posibilitatea invocării Articolului 4 din NATO. În ultimile zece zile, șase nave au fost ținta acestor atacuri, atribuite oficial cu drone rusești, și reprezintă o escaladare a riscurilor pentru transporturile comerciale în regiune.
Sumar al atacurilor
Primul incident s-a înregistrat pe 6 octombrie, când nava turcească „Alfa Watan” a fost atacată în apropierea zonei economice exclusive a Bulgariei, în timp ce se îndrepta spre portul românesc Sulina. În același interval, echipajul feribotului bulgar „Dioscuria” a detectat o explozie la 70 de mile de Byala, dar a găsit doar o barcă de salvare răsturnată și a raportat 10 membri ai echipajului dispăruți.
După șase zile, o altă navă, „HS Dignity”, a fost lovită de drone în aproprierea coastelor Bulgariei, soldându-se cu 11 marinari decedați. În aceeași perioadă, două nave, „Wine Trader” și „Yara J”, operate de companii distincte, au fost atacate în apele României, fiind grav avariate și având șapte marinari dați dispăruți.
Seria atacurilor include și ambarcațiuni precum „Able”, un cargou cu transport de cereale, și „Chelsea-3”, navă de mărfuri generale sub pavilion maltez, toate vizate în zona economică exclusivă a Bulgariei.
Tactici și impact economic
Analiza riscurilor indică o creștere semnificativă a atacurilor, începând cu luna iulie, fiind responsabile în proporție de aproximativ 80% forțele rusești. Tactica „double tap”, care implică drone aeriene și de suprafață încărcate cu explozive, a fost identificată ca fiind responsabilă pentru pierderile de vieți omenești, mai ales în cazul atacurilor asupra navelor din Marea Neagră.
Extinderea acestor operațiuni a dus la o scădere drastică a numărului de nave care fac escală în Ucraina, crescând tarifele de asigurare și generând reticență în rândul marinariilor și operatorilor de nave. Operatorii maritime avertizează că zona riscă să devină o „zonă moartă”, iar costurile operaționale s-au majorat considerabil.
Context geopolitic și reacții internaționale
Extinderea conflictului către zonele aflate în apropierea statelor membre NATO a generat discuții pentru posibilitatea invocării Articolului 4 din Tratatul Atlanticului de Nord. Această măsură a mai fost utilizată după invazia din 2022 și de Polonia în 2025, după încălcări ale spațiului aerian de către dronele rusești.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că navele comerciale și echipajele civile sunt ținte ale acestor atacuri. În același sens, colonelul britanic Joby Rimmer a sugerat că atacurile pot încălca dreptul internațional umanitar, dacă nu fac distincție între obiectivele militare și civile.
Oficialii bulgari solicită sprijinul UE și NATO pentru consolidarea securității în regiune, colaborând cu Turcia și România. Rumen Radev, președintele Bulgariei, a calificat incidentul drept „absolut inacceptabil” și a sugerat că dovezile indică responsabilitatea Rusiei, întrucât nu există motive logice pentru ca Ucraina să atace propriile transporturi.
Răspunsuri și măsuri naționale
Președintele Nicușor Dan a anunțat că Franța s-a oferit să sprijine România cu echipamente pentru securitatea la Marea Neagră, răspunzând favorabil solicitărilor naționale într-un interval de 24 de ore. El a menționat că au avut discuții cu mai mulți lideri aliați, precum președintele bulgar, președintele Franței și premierul Greciei, pentru consolidarea cooperării regionale.
Nicușor Dan a subliniat importanța relațiilor bune cu aliații și programul SAFE, în contextul amenințărilor maritime crescute, și a afirmat că România continuă să caute sprijin pentru a face față crizelor din Marea Neagră.
**Incertitudinile actuale și măsurile viitoare ale NATO și ale statelor din regiune continuă să fie orientate spre evitarea escaladării conflictului și asigurarea rutelor maritime esențiale pentru comerțul global.**
