Curtea Constituțională a decis vineri seară validitatea motivelor pentru care amendamentul „Fritz” introdus de PSD în Legea integrității a fost declarat neconstituțional. Cu toate acestea, trei judecători ai CCR au formulat opinie separată, considerând că prevederea contravine principiului neretroactivității legii.
Decizia CCR și opinia separată
Curtea a publicat motivarea deciziei privind constituționalitatea încetării de drept a funcției publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii găsiți ilegal incompatibili sau în conflict de interese. În opinia instituției, legea se aplică și situațiilor juridice în curs pentru a proteja integritatea funcțiilor publice.
Cu toate acestea, trei judecători — Simina Tănăsescu, Laura-Iulia Scântei și Dacian Cosmin Dragoș — au formulat opinie separată. Aceștia susțin că amendamentul PSD, contestat de USR și PNL, încalcă principiul neretroactivității legii stabilit de Constituție.
Argumentele opoziției judecătorești
Cei trei judecători afirmă că situația juridică asupra căreia operează legea era deja definitivă înainte de publicarea acesteia. Ei consideră că aplicarea legii noi pentru cazurile în curs încalcă principiul neretroactivității, garantând stabilitatea juridică și protejând cetățenii de arbitrar.
Principiul neretroactivității este pentru aceștia o garanție fundamentală, fiind un corolar al principiului securității juridice, și a fost consacrat în dreptul românesc încă din dreptul roman. Ei subliniază că această tradiție este comună și altor state democratice și a fost menținută de decizii anterioare ale CCR.
Cei trei mai adaugă că legea nu poate fi aplicată retroactiv în cazul unor fapte sau raporturi juridice încheiate deja sub legea veche, iar conduita ilicită se stabilește în funcție de momentul săvârșirii acesteia.
Aplicarea legii asupra situațiilor în curs
Judecătorii opinioniști argumentează că prevederea poate fi constituzională dacă se referă doar la conflicte de interese sau incompatibilități săvârșite după intrarea în vigoare a legii. Ei avertizează că aplicarea legii unei situații epuizate anterior violatează principiul neretroactivității și creează incertitudine juridică.
De asemenea, susțin că modificarea sancțiunii sau a consecințelor legale pentru acte deja finalizate în condițiile legii anterioare contravine normelor constituționale și jurisprudenței CEDO. Conducerea sancțiunilor și a raporturilor juridice trebuie să fie guvernată de legea în vigoare la momentul faptelor.
Aceste argumente indică faptul că sancțiunea pentru încălcarea normelor de incompatibilitate nu poate fi schimbată retroactiv, în cazul raporturilor încheiate și finalizate anterior.
Impactul asupra Legii integrității
Pentru ca Legea integrității să fie promulgată, ea trebuie să fie adecvată deciziei CCR. Este necesar ca Parlamentul să elimine amendamentul considerat neconstituțional, urmând ca președintele să o promulge, sau să o trimită înapoi pentru reexaminare.
Legea integrității face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență și trebuie promulgată până la 31 august 2026.
Funcțiile celor trei judecători și rolul lor în decizie
Simina Tănăsescu, președintă a CCR, a fost profesor la Facultatea de Drept din București și a devenit judecătoare în 2019, fiind președintă a CCR pentru un mandat de trei ani în 2025.
Laura-Iulia Scântei a fost notar și parlamentar liberal, fiind numită judecătoare la CCR în 2022, ca propunere a PNL.
Dacian Cosmin Dragoș, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice și a demisionat în semn de protest față de o decizie referitoare la cazul Lucian Bode.
CCR este compusă din nouă judecători, printre care se află Simina Tănăsescu, Laura-Iulia Scântei și Dacian Cosmin Dragoș.
