FMI a redus previziunile de creștere pentru zona euro pentru 2023 și a majorat estimările pentru inflație, având în vedere conflictul dintre SUA, Israel și Iran, și riscul menținerii prețurilor ridicate la energie. În raportul său, organismul internațional previzionează o creștere economică de 0,9% pentru cei 21 de membri ai zonei euro, față de 1,1% estimat în aprilie, și o inflație de 2,8%, față de 2,6% anterior.
Revizuirea estimărilor și motivele principale
Previziunile pentru creșterea economică au fost ajustate în scădere față de prognoza anterioară. În luna aprilie, FMI anticipa o creștere de 1,1% pentru 2023, dar ultimele evaluări indică o încetinire. Războiul din Orientul Mijlociu, descris ca un „șoc de ofertă negativ, temporar”, a fost menționat ca principal factor care afectează perspectivele economice ale zonei euro.
FMI a subliniat că evoluțiile conflictului pot agrava situația dacă prețurile energy rămân ridicate mai mult timp. Nestăpânirea prețurilor la energie, tensiunile din Ucraina și eventuale ajustări suplimentare ale politicii comerciale reprezintă riscuri suplimentare pentru stabilitatea economică.
Impactul asupra inflației
Inflația se va situa la 2,8% în 2023, peste estimările anterioare, ca urmare a presiunilor generate de conflict și creșterea prețurilor la energie. FMI avertizează că un șoc energetic persistent poate duce la o creștere și mai accentuată a așteptărilor inflaționiste.
Organizația indică, de asemenea, că o scădere a încrederii și tensiuni financiare pot reduce cererea și pot compensa impactul creșterii prețurilor, dar riscurile legate de conflictul regional și infrastructura energetică sunt considerate semnificative.
Reacția politicilor monetare și măsuri fiscale
FMI semnalează că Banca Centrală Europeană (BCE) intenționează să continue înăsprirea politicii monetare. Joi, BCE a majorat ratele dobânzilor pentru prima dată în aproape trei ani, ca răspuns la inflația peste țintă și presiunile generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Este posibil ca măsura să fie urmată de alte majorări în 2026, și chiar de o a treia modificare a ratei în cazul unor evoluții mai agresive ale prețurilor.
FMI sfătuiește guvernele și autoritățile fiscale din zona euro să fie prudente în aplicarea de măsuri de sprijin pentru gospodării, considerând că sprijinul fiscal generalizat nu este justificat, deocamdată. În opinia sa, măsurile actuale au redus stimulentele pentru conservarea energiei, dar prioritatea ar trebui să fie protejarea celor mai vulnerabile categorii.
Decizia BCE și reacțiile economiștilor
Joi, BCE a decis majorarea ratelor dobânzilor, prima în aproape trei ani, într-un efort de a controla inflația, în condițiile în care aceasta depășește 3%. Președinta BCE, Christine Lagarde, a afirmat că decizia a fost „evidentă”, menită să tempereze așteptările inflaționiste și să mențină credibilitatea băncii centrale, chiar dacă în Ucraina și alte zone riscurile temporare persistă.
Economiștii au interpretat decizia drept o măsură de precauție, în condițiile în care creșterea economică în zona euro este slabă. Unii au calificat-o drept o „majorare de asigurare”, menită să stabilească dacă va fi nevoie de noi înăspriri. Norii asupra intensificării politicii monetare se adună, dar decidenții se pregătesc pentru o posibilă pauză la următoarea reuniune din iulie, în cazul în care prețurile energiei rămân stabile.
Critici și controverse
Nu toți economistii sunt convinși de justificarea majorării ratelor BCE. Unii au avertizat că banca riscă să înăsprească politicile într-o economie deja afectată de costurile ridicate ale conflictului din Iran. Paul Donovan, de la UBS Global Wealth Management, a spus că decizia reprezintă o „eroare”, iar Holger Schmieding, de la banca Berenberg, a considerat-o o „greșeală de politică monetară” în contextul stagnării pieței muncii și cererii scăzute.
Reacțiile au reflectat preocupări privind posibilitatea ca măsura să limiteze necesarele stimulente pentru redresare, în condiții economice dificile și cu presiuni crescânde asupra prețurilor energy.
FMI continuă să monitorizeze evoluțiile și admite că riscurile actuale, generate de conflict și instabilitatea energetică, pot influența și mai mult previziunile pentru economie și inflație în zona euro.