Comisia Europeană plănuiește crearea a până la șapte centre de calcul specializate în inteligență artificială (AI), considerate „gigafabrici”, cu termen de operaționalizare până în jumătatea anului 2028. Inițiativa vizează consolidarea infrastructurii naționale și reducerea dependenței de furnizorii externi de cipuri și servicii cloud, într-un context de competiție globală pentru dezvoltarea de modele AI avansate.
Detalii despre proiect și scopuri
Reprezentanții UE vor finanța public cel puțin o treime din costurile proiectului, restul fiind așteptat să provină din sectorul privat și contribuții naționale. Până în prezent, a fost lansată o cerere de oferte pentru selecția constructorilor, iar interesul industriei a fost exprimat de 76 de consorții potențiale.
Gigafabricile se vor constitui în centre de calcul extrem de specializate, dotate cu cipuri de ultimă generație, destinate antrenării modelelor de AI de mare complexitate, precum modelele lingvistice de mari dimensiuni (LLM-uri). Acestea vor trebui să execute prelucrarea a trilioane de puncte de date, solicitantă din punct de vedere tehnologic.
Contextul european și internațional
Decizia UE de a investi în astfel de centre survine pe fondul unei curse globale pentru dezvoltarea infrastructurii de AI, în condițiile în care SUA și China implementează proiecte de centre de date de amploare. Inițiativa Comisiei are ca obiectiv recuperarea decalajului față de aceste două mari puteri în tehnologie, menționând, de exemplu, intenția de a recrea succesul laboratorului CERN, din Geneva.
În urma anunțului făcut la Summitul de Acțiune privind AI-ul de la Paris, din februarie 2025, interesul industriei europene s-a manifestat prin depunerea a 76 de propuneri preliminare pentru proiecte de gigafabrici.
Variații în planul de finanțare
Planul inițial prevedea alocarea a 20 de miliarde de euro pentru dezvoltarea acestor centre. Însă, din cauza lipsei fondurilor și a negocierilor în cadrul politicii de buget, angajamentele financiare au fost reduse.
Astfel, finanțarea publică va acoperi în jur de 5 miliarde de euro, iar din sectorul privat se estimează o contribuție de aproximativ 20 de miliarde de euro. În actualul cadru bugetar, UE poate dedica doar un miliard de euro pentru această inițiativă, urmând ca restul să fie negociat în următorul Cadru Financiar Multianual (CFM).
Cealaltă jumătate din contribuția UE va veni din fondurile naționale ale statelor membre participante, urmând ca investițiile private să acopere celelalte două treimi. Oficialii europeni afirmă că toate costurile de funcționare vor fi suportate de actorii privați, având în vedere necesitatea sustenabilității financiare a proiectelor.
Critici și implicații geopolitice
Proiectul a generat critici din partea unor state membre, care consideră că riscă să favorizeze țările cu cele mai mari resurse financiare. Zece țări și-au exprimat interesul pentru a găzdui una dintre gigafabrici, printre acestea numărându-se Germania, Italia, Franța, Polonia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Portugalia și Spania.
Parisul a indicat deja intenția de a realiza singur o astfel de facilitate. În plus, UE rămâne dependentă de furnizori străini pentru cipurile de specialitate, ceea ce a condus la semnarea de memorandumuri de înțelegere cu Nvidia, AMD și Qualcomm. Criterii de selecție pentru ofertele depuse includ măsuri pentru evitarea dependentei excesive față de un singur furnizor.
Se preconizează ca construcția efectivă a gigafabricilor să înceapă la începutul anului 2027, cu finalizarea până în mijlocul anului 2028.
Proiectele trebuie să asigure o distribuție geografică echilibrată și să promoveze dezvoltarea unor servicii comerciale sustenabile, pentru a asigura subsidiaritatea și autonomia tehnologică a Europei.
