Limba română înregistrează încă unele greșeli frecvent repetate în discursul zilnic, dar și în mediul profesional, conform unor observații recente. Aceste erori sunt exacerbate de influența mediului social, precum televiziunea, internetul sau limbajul comun, și uneori apar chiar și în context oficial sau formal.
Numerale și forme populare neconforme normei literare
În conversațiile informale, se întâlnește frecvent utilizarea unor forme precum „doișpe”, „șaispe” sau „paispe”. În cadrul scris, însă, trebuie folosite formele complete și corecte, adică „doisprezece”, „șaisprezece” și „paisprezece”. Un exemplu comun este afimatia „ora doisprezece”, însă forma recomandată conform normei este „ora douăsprezece”.
Cuvântul „genunchi” este adesea înlocuit cu forma incorectă „genunche” în zonele rurale sau în vorbirea populară, însă forma corectă este aceasta. Respectarea acestor reguli contribuie la păstrarea rigorii limbii române în textele scrise și în discursul oficial.
Greșeli frecvent întâlnite în mediul profesional și nu numai
Unul dintre cele mai răspândite erori este utilizarea greșită a cuvântului „decât”. Mulți români afirmă „Am decât 50 de lei”, însă forma corectă este „Am doar 50 de lei”. Cuvântul „decât” trebuie rezervat construcțiilor negative, nu pentru exprimarea cantității.
O altă greșeală frecventă este folosirea cuvântului „complect” în locul formei acceptate de dicționar: „complet”. Aceasta a devenit o variantă popularizată în mod eronat, însă forma corectă trebuie folosită în toate contexte scrise și orale.
De asemenea, expresia „care este locația?” a devenit foarte răspândită, influențată de limba engleză. Regula recomandă utilizarea formulării „care este locul?” sau „unde se află?”, pentru a respecta lexicul și gramatica limbii române.
Cauzele apariției acestor greșeli
Specialiștii în lingvistică explică fenomenul afirmând că limba română este permanent influențată de mediul social, de mediile digitale sau de limbajul utilizat neliniștit în societate. Formele greșite, odată repetate des, devin în mod automat percepute ca normă.
Practica lingvistică arată că aceste greșeli nu țin neapărat de necunoaștere, ci mai degrabă de obișnuința de a utiliza anumite exprimări în mod frecvent. În unele cazuri, termenii care au circulat ani de zile ca fiind corecți se dovedesc, ulterior, a fi greșiți din punct de vedere gramatical sau lexical.
Este de precizat că influența mediului, dar și adoptarea în mod inconștient a unor expresii din limbajul cotidian, pot duce la schimbări subtile în structura limbii române, care însă trebuie corectate pentru a păstra integritatea și standardele lingvistice.