În 2025, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a realizat controale la 42 de spitale, din care 20 au fost găsite cu abateri legate de influențele financiare determinate de creșterile salariale ale personalului sanitar. La aceste unități, CNAS a stabilit recuperarea a 4.605.415 lei, sumă reprezentând 0,66% din cheltuielile verificate.
Ce reprezintă influențele financiare și cum sunt plătite
Formularea „influențe financiare determinate de creșterile salariale” se referă la plățile efectuate din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru acoperirea majorărilor salariale rezultate din legea salarizării unitare. Aceste plăți sunt transmise în cadrul capitolului de transferuri între unitățile administrației publice, conform analizelor de pe piață.
Cheltuielile pentru aceste influențe financiare au totalizat peste 17,1 miliarde de lei în 2025, cu o creștere de 10,5% față de anul anterior. Suma reprezintă cheltuielile pentru majorările salariale ale personalului din spitalele publice și unitățile afiliate administrației locale, aflate în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate.
Importanța acestor sume
Plățile din FNUASS destinate acoperirii influențelor financiare reprezintă circa 20,28% din totalul cheltuielilor fondului în 2025. Acestea sunt echivalentul aproape al sumelor cheltuite pentru serviciile medicale acordate în unitățile sanitare cu paturi, care s-au ridicat la 17,8 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 8% față de 2024.
Se remarcă o anomalie de un deceniu, faptul că plățile pentru influențele salariale sunt suportate din FNUASS, fond alimentat în majoritate din contribuțiile asiguraților, inclusiv din cotizațiile suplimentare plătite de pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei, începând cu luna august 2025, și din alte venituri provenite din contribuții și taxe.
Sursa și structura veniturilor FNUASS în 2025
Veniturile din contribuții de asigurări, în principal din CASS, au atins 69,5 miliarde de lei în 2025, cu o creștere de 14% față de 2024. Ponderea acestor venituri în totalul fondului s-a redus la 82,38% față de anul anterior, fiind înlocuită cu o creștere a veniturilor din subvenții, care au constituit 10,35% din total.
Veniturile din taxa clawback, plătită de deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor, au rămas stabile la 7,1% din total, atât în 2024, cât și în 2025.
Cheltuieli și impactul finanțării
În 2025, plățile efectuate din FNUASS pentru influențele salariale au reprezentat 20,28% din cheltuielile totale ale fondului, adică aproape 17,1 miliarde de lei. Suma acesteia aproape egalează cheltuielile pentru serviciile medicale acordate asiguraților în spitale, care au totalizat 17,8 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 8% față de anul precedent.
Această situație a fost permisă de o decizie de aproape un deceniu, de a finanța majorările salariale ale personalului medical din bugetul FNUASS, deși fondul inițial nu fusese conceput pentru a suporta astfel de creșteri. Plățile sunt efectuate pentru a stabiliza salariile medicilor și asistenților, menținând astfel personalul în țară și oprind exodul spre alte state.
Context legislativ și mecanisme de finanțare
Plățile pentru influențele financiare au fost permise de lege încă din 2015 și până în prezent, fiind o consecință a actelor normative adoptate pentru a asigura venituri salariale competitive angajaților din sănătate. Fondul Sănătății, în principal alimentat din contribuțiile asiguraților, nu a fost inițial destinat să suporte majorări salariale, motiv pentru care autoritățile propun acum ajustări în sistemul de plată, inclusiv creșterea tarifelor pentru serviciile medicale.
CNAS lucrează la o soluție de finanțare care să incluadă astfel de majorări în sistemul de plată pe caz rezolvat, pentru a evita supraîncărcarea bugetului FNUASS, conform comunicatelor recente ale instituției.
Structura veniturilor Fondului Sănătății
Veniturile din contribuții de asigurări, în special CASS, au reprezentat 82% din total în 2025, fiind cele mai importante surse, urmate de subvenții – 10,35% – și taxa clawback – 7,1%. Altele, precum contribuțiile opționale și veniturile din contribuția asiguratorie pentru muncă, completează sursele de finanțare, care susțin atât serviciile medicale, cât și majorările salariale ale personalului.
–
Informațiile arată că, în 2025, finanțarea creșterilor salariale ale personalului sanitar prin plăți din FNUASS a ajuns aproape la nivelul cheltuielilor directe pentru serviciile medicale. În ciuda discuțiilor legate de sustenabilitatea acestor plăți, măsurile propuse de CNAS vizează ajustarea sistemului de plată pentru a acoperi aceste influențe fără a destabiliza bugetul Fondului Sănătății.
