România se află în proces de analiză a implicării vaccinurilor împotriva zonei zoster în reducerea riscului de demență, pe fondul unor studii recente din străinătate care indică o corelație între imunizare și sănătatea neurologicală.
Prezentarea virusului și a vaccinurilor disponibile
Zona zoster rezultă din reactivarea virusului varicelo-zosterian, rămas în organism după varicelă. În condiții de imunitate scăzută, virusul poate provoca erupții dureroase șicomplicații ce afectează ochii sau urechile.
Primul vaccin folosit a fost Zostavax, introdus în 2006, utilizând o variantă vie atenuată a virusului pentru a intensifica răspunsul imun. În 2017, a fost lansat Shingrix, un vaccin recombinant, fără virus viu. Acesta conține o proteină specifică și un adjuvant, pentru a stimula un răspuns imun mai puternic.
Eficiența vaccinurilor și ipoteza protecției neurologice
Studiile clinice indică o eficiență de aproximativ 90–97% pentru Shingrix împotriva zonei zoster, față de circa 51% pentru Zostavax. O diferență semnificativă în protecție pare a exista între cele două vaccinuri.
Există ipoteza potrivit căreia vaccinarea mai eficientă poate avea și un efect protector asupra sistemului nervos, reducând riscul de demență. Cercetările recente analizează dacă această corelație este reală sau doar statistică.
Rezultate din studii internaționale
Un studiu din Țara Galilor, publicat în aprilie 2025 în revista *Nature*, examinează peste 280.000 de persoane vârstnice, după introducerea Zostavax în 2013. Comparând grupurile eligibile și neeligibile pentru vaccin, s-a observat o reducere de 20% a cazurilor de demență în rândul celor vaccinați după șapte ani de urmărire.
Un alt studiu din Australia, publicat în *JAMA*, urmărește peste 18.000 de persoane din 2016 pentru o perioadă de circa 7,4 ani. În acest caz, diferența de prevalență a demenței între grupurile vaccinate și nevaccinate a fost de 1,8 puncte procentuale, cea din Canada, publicată în *The Lancet Neurology*, arătând o reducere similară.
Proporțiile indică o influență semnificativă a vaccinurilor asupra riscului de demență, însă specialiștii atrag atenția asupra limitărilor studiilor observaționale.
Compararea efectelor Zostavax și Shingrix
Un studiu din 2024, publicat în *Nature Medicine*, reunește date din SUA despre ratele de demență la peste 200.000 de persoane vaccinate. Constatările arată că Shingrix este asociat cu o creștere de 17% a perioadei fără demență, comparativ cu Zostavax.
Un alt studiu recent din California, publicat în *Nature Communications*, analizează aproape 66.000 de persoane vaccinate cu Shingrix și peste 260.000 nevaccinate. Rezultatele indică o reducere de 51% a riscului de demență în grupul vaccinat.
Aceste cifre sugerează că imunizarea cu Shingrix poate avea un impact mai mare în prevenirea declinului cognitiv, față de varianta mai veche de vaccin.
Mecanisme și întrebări încă fără răspuns
Principalul mecanism propus pentru explicație vizează reducerea inflamației cronice, cunoscută ca factor de risc pentru neurodegenerare. Studiile de markeri biologici arată că persoane vaccinate prezintă semne reduse de inflamație și de îmbătrânire moleculară.
De asemenea, cercetările iau în considerare influența vaccinării asupra procesului de îmbătrânire biologică. Un studiu publicat în *Journal of Gerontology* indică faptul că persoanele vaccinate au semne mai reduse de inflamație și de deteriorare celulară.
Diferențele între sexuri au fost observate și în aceste studii, fiind mai mari beneficiile la femei, posibil datorită unei predispoziții biologice mai ridicate pentru demență și zona zoster.
Perspectiva de viitor și întrebări deschise
Deși rezultatele sunt promițătoare, implicațiile unui vaccin împotriva zonei zoster asupra sănătății cerebrale nu au fost încă demonstrate definitiv. Lipsesc dovezi cauzale și înțelegeri complete ale mecanismelor implicate.
Rămâne de clarificat dacă reducerea inflamației sau alte procese biologice, precum modulația răspunsului imun, sunt motive pentru beneficiile observate. Studiile viitoare vor trebui să confirme dacă imunizarea poate deveni o strategie de prevenție eficientă în reducerea riscului de demență.