Incidentul a afectat semnificativ trafic și prețurile carburanților, într-un context în care importurile de petrol și gaze din regiune sunt esențiale pentru Europa. Peste 200 de nave, inclusiv petroliere și vase de transport GNL, au rămas ancorate în apropierea Strâmtorii Hormuz, după recentul conflict din Iran. Această situație a determinat creșteri rapide ale prețurilor la petrol și gaze naturale.
Strâmtoarea Ormuz, situată între Oman și Iran, reprezintă o punte vitală pentru exporturile de energie ale Golfului. Aproximativ 20% din petrolul mondial, inclusiv cel provenit din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit și Iran, trece prin această zonă. În plus, volume mari de gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar sunt transportate prin această rută.
După ruperea de energia rusească, în urma invaziei Ucrainei, Europa se bazează tot mai mult pe importurile din Golful Persic. Conform datelor Administrației SUA pentru Informații în Energie, Marea Britanie, Italia, Belgia și Polonia sunt cele mai dependente de importurile de GNL prin Strâmtoarea Hormuz. În plus, regiunea exportă și propan, butan și etan, folosite pentru încălzire, combustibil și în agricultură.
Cresterea prețurilor a fost rapidă: contractele futures pe Brent au crescut cu aproape 8%, atingând 78 de dolari pe baril, iar prețul gazelor naturale la hub-ul din Amsterdam a urcat cu 19%, până la 38 de euro pe MWh. Peste 200 de nave sunt ancorate în zonă ca urmare a conflictului, ceea ce a amplificat creșterile de prețuri.
Banca Centrală Europeană (BCE) estima, în decembrie 2022, un preț al gazelor de 29,6 euro/MWh și unul al petrolului de 62,5 dolari per baril pentru 2023. Pe 19 martie, BCE va publica noile proiecții macroeconomice, inclusiv actualizări privind prețurile energiei, pe baza datelor colectate cu trei săptămâni înainte.
Analizele interne ale BCE arată că impactul creșterii prețurilor petrolului și gazelor asupra inflației este mai mare decât asupra creșterii economice. În decembrie, o creștere de 14% a prețurilor la energie ar duce la o reducere a creșterii economice cu 0,1% și o creștere a inflației cu 0,5%. Aceste efecte sunt estimate să fie similare și în anii următori.
Sondajele Reuters indică o creștere a PIB-ului zonei euro cu 1,2% în 2023 și 1,4% în 2024. Pentru Marea Britanie, a fost estimată o creștere de 1% în 2023 și 1,4% în 2024. În comparație, SUA se așteaptă la creșteri de 2,5% în 2026 și 2,0% în 2027.
Războiul din Ucraina a crescut costurile energiei, reducând creșterea economică cu 1 punct procentual și crescând inflația cu 2 puncte procentuale, conform unui studiu al Comisiei Europene. În cazul unui conflict prelungit, experții estimează o creștere a inflației din zona euro cu cel puțin 1 punct procentual, iar creșterea economică ar putea fi ușor diminuată.
Banca Centrală Europeană nu intenționează să modifice dobânzile imediat, menținând o poziție de așteptare în fața volatilității temporare. Investitorii nu anticipă măsuri imediate și consideră că volatilitatea pe termen scurt nu va determina schimbări majore în politica monetară.
Analizele sugerează că un război de câteva săptămâni nu va avea impact semnificativ asupra inflației sau creșterii economice. Dacă însă conflictul se prelungeste pe câteva luni, inflația din zona euro poate crește cu cel puțin un punct procentual, iar creșterea economică va fi ușor redusă.
Impactul asupra pieței energetice și economiei va depinde în principal de durata conflictului din Iran. Starea de volatilitate a pieței va continua să influențeze prețurile și previziunile macroeconomice pentru perioada următoare.