Ministrul român al Afacerilor Externe a afirmat că în prezent discuțiile despre o eventuală „umbrelă nucleară” pentru Europa se află în faze incipiente și că orice decizie va fi luată doar după analizarea în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Până în prezent, nu există decizii concrete, iar această temă nu a fost încă discutată oficial la nivel național.
Ce presupune „umbrela nucleară”
Conceptul de „umbrelă nucleară” se referă la protecția acordată de un stat cu armament nuclear altor țări aliate, angajându-se să răspundă inclusiv cu arme nucleare în cazul unui atac major asupra acestora.
România are ordinea de zi garantată prin Articolul 5 al NATO, care prevede apărarea colectivă a statelor membre. Ministrul de Externe a reafirmat această alianță, subliniind contribuția fiecărui stat la securitatea comună.
România, invitată la discuții
Oana Țoiu a precizat că discuțiile despre „descurajarea nucleară europeană” sunt în stadiu preliminar.
În cazul României, orice decizie trebuie să fie discutată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, instituție condusă de președintele țării.
„Acest subiect ține de Consiliul Suprem de Apărare a Țării”, a afirmat ministrul. Ea a menționat că președintele României urmează să aibă întâlniri relevante pe tema respective.
Surse din domeniul securității indică faptul că discuții despre descurajarea nucleară europeană au avut loc anterior și la nivelul NATO.
Planul Franței și partenerii vizați
Președintele Emmanuel Macron a propus o cooperare nucleară fără precedent pentru apărarea Europei, indicând Germania drept partener-cheie.
Franța și Germania au anunțat crearea unui „grup director nuclear” comun, în timp ce Macron a menționat că această cooperare vizează și alte țări: Regatul Unit, Polonia, Țările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca, toate membre NATO.
Deși Franța intenționează să coopereze, președintele francez a remarcat că ţara va păstra suveranitatea asupra utilizării armamentului nuclear.
Ce capacitate nucleară are Franța
Potrivit datelor recente, Franța dispune de aproximativ 290 de focoase nucleare, fiind a patra țară din lume ca arsenal nuclear, după Rusia, SUA și China.
Peste 80% din arsenalul francez este desfășurat pe submarine nucleare cu rachete balistice, asigurându-i capacitatea de răspuns în cazul unui atac surpriză.
Franța nu face parte din Grupul de Planificare Nucleară al NATO, creat în 1966, însă descurajarea sa este considerată complementară celei a NATO.
Critici și temeri privind impactul asupra NATO
Fostul președinte Traian Băsescu a avertizat asupra riscurilor generate de inițiativele franceze de cooperare nucleară.
El a afirmat că existența a două sisteme de descurajare nucleară pentru teritoriile europene ar putea crea probleme de coeziune în NATO.
Băsescu a menționat că arsenalul francez nu este integrat în structurile NATO și rămâne la dispoziția președintelui Franței.
De asemenea, fostul președinte a subliniat diferența semnificativă dintre arsenalul Franței și cel al Rusiei sau Chinei, punând sub semnul întrebării proporțiile acestei capacități.
Ce ar însemna pentru România
Participarea României la un posibil mecanism de protecție nucleară francez ar necesita clarificări juridice, politice și militare.
Specialiști consideră că această aderare ar implica costuri importante și o repoziționare strategică delicată în raport cu NATO și SUA.
Până în prezent, subiectul nu a fost amplu discutat public, iar deciziile se vor analiza în contextul evoluțiilor geopolitice din Europa.