Bucureștiul are 5.340 de străzi, dintre care 880 sunt în administrarea Primăriei Capitalei, restul fiind în gestionarea fiecărui sector. Starea drumurilor a devenit una critică în ultimii ani, majoritatea arterelor fiind afectate de degradare.
Starea drumurilor și cauza principală
Inginerul Adrian Burlacu, decan al Facultății de Căi Ferate, Drumuri și Poduri din București, afirmă că principalele cauze ale degradării carosabilului sunt lipsa unei pregătiri corespunzătoare înainte de iarnă și întreținerea deficitară. El explică faptul că fisurile mici se transformă în gropi din cauza ciclurilor de îngheț-dezgheț și a materialelor antiderapante.
„Fisurile se umplu cu mastic bituminos, dar dacă nu sunt reparate la timp, devin gropi”, precizează Burlacu. El adaugă că în țări precum Franța sau Germania, drumurile sunt peticite în mod regulat și cu standarde corespunzătoare, menținând o stare acceptabilă a infrastructurii.
Lucrări de întreținere și refacerea carosabilului
Potrivit specialistului, întreținerea efectivă presupune peticiri periodice, ce pot fi realizate cu un cost redus dacă se urmărește degradarea încă de la început.
„O fisură poate fi reparată cu aer comprimat și un mastic bituminos. În țări precum Franța sau Germania, astfel de intervenții sunt frecvente și de calitate”, explică Burlacu. Însă în București, aceste lucrări sunt adesea făcute superficial sau nu sunt verificate corespunzător.
Problema este și refacerea carosabilului după intervențiile pentru utilități, precum lucrările de gaze sau apă. Reperarea este făcută adesea slab, iar gropile apar exact unde s-au făcut săpături. Burlacu susține că, dacă se schimbă o rețea pe o stradă, ar trebui refăcută întreaga suprafață, nu doar zonele afectate.
Intersecțiile cu liniile de tramvai și problemele la infrastructură
Majoritatea gropilor apar în intersecțiile traversate de liniile de tramvai. Acolo, șina de tramvai stă pe un mediu rigid, cu o dală de beton dedesubt, iar diferența între asfalt și beton provoacă deteriorări.
„Această diferență cauzează cratere și degradează carosabilul”, explică Burlacu. În plus, aceste zone necesită beton de calitate superioară și întreținere periodică pentru a preveni formarea gropilor și cozilor la semafoare.
Soluții provizorii și intervențiile în iarnă
Una dintre soluțiile pentru problemele de pe străzi ar fi astuparea provizorie, chiar și iarna, cu mixtură asfaltică stocabilă. Burlacu afirmă că această metodă, deși des percepută ca fiind simplistă, este tehnic viabilă pentru lucrări temporare.
„Această mixtură poate fi utilizată pe timp de iarnă și rezistă până la primăvară, când se poate turna asfalt obișnuit”, detaliază inginerul. În practică, însă, utilizarea acestei soluții este evitată din lipsă de profesionalism.
Responsabilitatea pentru întreținerea străzilor
În București, străzile principale sunt în administrarea Primăriei Capitalei, iar cele secundare se află în gestionarea fiecărui sector. În total, Primăria Capitalei administrează 880 de artere, din cele peste 5.300 de străzi.
Contractele de întreținere multianuale, încheiate anterior cu firme private, au fost suspendate din cauza costurilor mari. În prezent, Primăria are contracte doar pentru reparații ponctuale, precum cel semnat în iunie 2023, în valoare de aproximativ 50 de milioane lei, pentru reparația străzilor.
Începând cu 2020, nu s-au mai încheiat contracte de întreținere pe termen lung, iar licitațiile pentru acorduri-cadru pe patru ani sunt în derulare, fiind atribuite doar pentru Sectoarele 1, 2, 3 și 4. Licitațiile pentru Sectorul 5 și 6 nu s-au finalizat încă.
Declarații ale autorităților
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, dă vina pe excesul de sare folosit în sezonul de iarnă, afirmând că acest lucru a erodat asfaltul. El precizează că lipsa investițiilor și subfinanțarea au contribuit la starea proastă a drumurilor.
Primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, consideră că lipsa unei mentenanțe corespunzătoare și folosirea excesivă a materialelor antiderapante au deteriorat infrastructura. El afirmă că în ultimii ani nu s-a realizat o întreținere adecvată pe scară largă.
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, adaugă că fenomenele meteo extreme, precum zăpada și sarea în exces, au făcut ca asfaltul să cedeze mai rapid.
Primele măsuri și planuri de remediere
Lucrările de plombare au început recent în anumite sectoare, fiind estimate finalizările până la sfârșitul lunii martie. Primăria Capitalei nu deține un inventar complet al gropilor, dar a realizat aproximativ 1.100 de reparații de plombare în ultimele luni, în condițiile vremii nefavorabile.
În Sectorul 2, primarul Hopincă menționează că lucrările au început săptămâna trecută, iar termenul de finalizare va fi stabilit după o evaluare a stadiului intervenției. În Sectorul 3, Negoiță susține că va termina de identificat gropile până pe 6 martie și va începe apoi reparațiile pe bulevarde.
Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, anunță că va propune o hotărâre a Consiliului General pentru intervenții simultane și coordonate pe toate arterele, inclusiv cele aflate în administrarea Primăriei Capitalei.
Valoarea acordurilor-cadru pentru reparațiile străzilor principale din sectoare depășește 620 de milioane de lei, fiind încheiate pentru Sectorul 1 (215,9 milioane lei), Sectorul 2 (99,7 milioane), Sectorul 3 (226,4 milioane) și Sectorul 4 (79,3 milioane). Pentru Sectoarele 5 și 6, licitațiile nu au fost finalizate încă.