Bucureștiul, orașul cu cel mai mare risc seismic din Europa, este expus unui pericol major în cazul unui cutremur puternic, fiind estimat că mii de clădiri vulnerabile se află în zone densely populate. În prezent, peste 400 de imobile din capitală sunt încadrate în cea mai periculoasă categorie, însă experții estimează că numărul real al clădirilor problemă se ridică la între 2.000 și 3.000, dintre care 200-300 ar putea fi puse în pericol de prăbușire într-un seism major.
Clădiri cu risc de prăbușire și expertizări
Până în prezent, au fost expertizate oficial peste 400 de clădiri din București. Cele mai multe dintre acestea sunt situate în centrul orașului. Specialiștii afirmă însă că numărul total al construcțiilor vulnerabile este de cel puțin patru ori mai mare, ceea ce indică un risc crescut în special în zonele centrale.
Inginerul structurist Matei Sumbasacu, fondatorul Re Rise, a declarat că, din cele aproximativ 300 de clădiri considerate problemă în urma cutremurului din 1977, circa 30 au fost afectate atunci. În prezent, numărul acestor clădiri se apropie de 2.000 sau chiar 3.000, iar datele arată că între 200 și 300 dintre ele ar putea fi periclitate de prăbușire în cazul unui seism similar cu cel din 1977.
Impact mai mare în cazul unui nou seism
Specialiștii avertizează că, în cazul unui nou cutremur similar cu cel din 1977, pagubele în București ar putea fi de zece ori mai mari. Creșterea numărului de clădiri neconsolidate și densitatea populației contribuie la agravarea riscului, făcând posibilele efecte mult mai devastatoare.
Lipsa consolidărilor și numărul crescut de clădiri vulnerabile duc la un risc sporit, chiar dacă se aflau într-o situație relativ sigură în urmă cu aproape 50 de ani.
Pericolul cotidian pentru locuitorii și persoane aflate la muncă
Un angajat dintr-o zonă cu clădiri degradate a afirmat că bucăți din fațade cad frecvent, ceea ce reprezintă un pericol public. Acesta spune că a observat frecvent că bucăți din clădiri cad, iar în ultimii 10 ani, o clădire din apropiere a fost complet prăbușită.
Există și exemple de probleme în propriile locuințe. Un locuitor al Sectorului 2, a afirmat că blocul în care locuiește are peste 100 de ani și a fost expertizat recent. Persoana intenționează să beneficieze de fonduri pentru consolidare în următorii ani.
În plus, clădirile încadrate la risc seismic nu sunt doar rezidențiale; și clădiri publice importante, precum teatre și spitale, sunt vulnerabile. În cazul unui cutremur, aceste instituții ar putea deveni difficile de utilizat, ceea ce ar complica intervențiile în situații de urgență.
Lucrări de consolidare și resurse disponibile
În prezent, sunt deschise 14 șantiere pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic în București, majoritatea fiind în zona centrală. Autoritățile estimează finalizarea a șapte dintre acestea până la sfârșitul acestui an. În 2027, ar putea fi deschise aproximativ 15 noi șantiere, cu finanțare din bugetul local, Planul Național de Redresare și Reziliență sau Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a afirmat că statul oferă condiții mai avantajoase pentru proprietarii care intenționează să își consolideze clădirile, inclusiv posibilitatea de a plăti proportionat în termen de 25 de ani, în cazul în care înstrăinează imobilul anterior consolidării.
Stadiul consolidărilor în ultimii 30 de ani
Ritmul de lucru în consolidarea clădirilor cu risc seismic a rămas extrem de lent, având în vedere că în ultimii 30 de ani, doar circa 1% dintre imobilele identificate cu risc au fost consolidate. La nivelul capitalei, reducerea riscului seismic nu mai este doar o problemă administrativă, ci o prioritate națională.